Preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a declarat că, la şedinţa de miercuri, a invitat părţile din dosar - Parlament, Guvern şi CSM, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis.
'Am invitat părţile. (...) L-am invitat şi pe preşedintele României, dar nu în calitate de parte, că nu e parte. (...) Am adresat o invitaţie de a participa la şedinţă şi preşedintelui. (...) Vom vedea mâine dacă vine sau nu. Noi ne-am făcut datoria să-l înştiinţăm cu privire la termenele de judecată în cazul sesizării pe care domnia sa a făcut-o. Şi una similară a făcut CSM', a afirmat marţi Dorneanu.
* Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi sistemul de justiţie şi Parlament, pe de altă parte.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, în cererea transmisă CCR se arată că, prin adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale, ''Guvernul şi-a exercitat competenţa de a adopta acte normative cu putere de lege cu încălcarea cadrului constituţional privind delegarea legislativă''.
''În sistemul constituţional românesc, Parlamentul dispune de plenitudine de competenţă în materie de legiferare, în timp ce Guvernul exercită această competenţă delegată numai în condiţiile strict prevăzute de Constituţie. Per a contrario, ori de câte ori Guvernul emite ordonanţe cu încălcarea normelor constituţionale îşi exercită abuziv competenţa de legiferare. (...) Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decât dacă se află în prezenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată şi pentru care trebuie să furnizeze motivaţia urgenţei în cuprinsul respectivei ordonanţe de urgenţă'', se menţionează în sesizare.
Iohannis precizează că respectarea limitelor impuse competenţei Guvernului în emiterea unei OUG se realizează prin raportarea a trei elemente - situaţia extraordinară, urgenţa reglementării şi motivarea urgenţei, la realitatea concretă care a generat emiterea actului de legislaţie delegată.
''Or, din analiza conţinutului preambulului OUG 13/2017 nu rezultă existenţa elementelor de drept şi de fapt ale situaţiei extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru toate situaţiile legislative cuprinse în conţinutul ordonanţei de urgenţă. Acest aspect este, de altfel, semnalat şi prin avizul nr. 61/31.01.2017 emis de Consiliul Legislativ. Punerea de acord a unor dispoziţii din Codul penal, respectiv din Codul de procedură penală, declarate neconstituţionale, cu deciziile instanţei constituţionale reprezintă principala justificare a emiterii ordonanţei de urgenţă. Aceasta reprezintă o necesitate de necontestat, nu însă şi o situaţie imprevizibilă, care s-ar abate de la regulile sau aşteptările obişnuite, de natură să pericliteze interesul public şi să justifice constrângerea Guvernului de a acţiona prin ordonanţă de urgenţă şi de a se substitui astfel în competenţa generală de legiferare a Parlamentului'', subliniază şeful statului.
În opinia acestuia, ''prin adoptarea ordonanţei de urgenţă, al cărei conţinut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacţii prompte, în vederea apărării unui interes public, cât şi de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acţionat abuziv, arogându-şi competenţe pe care Constituţia nu i le conferă''.
Preşedintele Iohannis mai arată că 'inexistenţa sau neexplicarea urgenţei reglementării situaţiilor extraordinare constituie în mod evident o barieră constituţională în calea adoptării de către Guvern a unei ordonanţe de urgenţă''.
Iohannis aminteşte că la 31 ianuarie Ministerul Justiţiei a transmis către CSM, spre avizare, proiectul de ordonanţă de urgenţă, iar în seara aceleiaşi zile, Guvernul a adoptat-o şi imediat a publicat-o în Monitorul Oficial, deşi Consiliul a făcut public faptul că plenul se va reuni în şedinţă în dimineaţa zilei următoare.
''Nimeni nu pune la îndoială dreptul iniţiatorului de a promova un act normativ, însă, procedând într-o asemenea manieră, Guvernul a împiedicat CSM să realizeze o atribuţie constituţională. Decizia Guvernului de a adopta OUG nr. 13/2017 fără avizul CSM denotă o conduită neloială faţă de Constituţie şi a afectat buna funcţionare a unei alte autorităţi publice constituţionale'', subliniază preşedintele.
* Totodată, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au decis, miercurea trecută, cu unanimitate de voturi, sesizarea CCR de către preşedintele CSM, Mariana Ghena, pentru soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea executivă reprezentată de Guvern şi autoritatea legiuitoare reprezentată de Parlament, precum şi dintre autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească reprezentată de Consiliu, în urma adoptării OUG privind modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală.
În sesizarea şefei CSM se solicită şi dispunerea măsurilor pe care CCR le va socoti necesare şi utile pentru restabilirea ordinii constituţionale, care trebuie să existe între autorităţile statului.
Conform sursei citate, o soluţie pentru restabilirea ordinii constituţionale referitoare la competenţele autorităţilor publice în materia legiferării o constituie lipsirea actului normativ adoptat de Guvern, cu depăşirea competenţelor normative prevăzute de Constituţie, de orice efect juridic, ca act 'care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intenţiei autorului'.
'Viciile grave care afectează acest act normativ produc efecte nu doar în sfera constituţionalităţii sale, ci sunt de natură a genera un conflict juridic de natură constituţională, afectând în mod esenţial echilibrul şi separaţia puterilor în statul de drept', se precizează în sesizare.
Referitor la conflictul juridic de natură constituţională dintre autoritatea executivă şi autoritatea legiuitoare, în document se argumentează că una dintre puteri îşi atribuie 'atribuţiile sau competenţele altei autorităţi, fără a avea o abilitare constituţională efectivă'.
'În concret, prin adoptarea acestei ordonanţe de urgenţă, fără a fi îndeplinită cerinţa constituţională vizând existenţa 'unor situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată', Guvernul României a nesocotit competenţa autorităţii legiuitoare (...) şi a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat', se menţionează în document.
Un alt argument invocat este acela că, deşi dezincriminarea şi incriminarea unei fapte ţin de politica penală a statului, calea prin care aceasta se realizează trebuie să fie în conformitate cu exigenţele Constituţiei.
În cazul conflictului dintre autoritatea executivă şi cea judecătorească, în document se arată că atributul CSM de a aviza actele normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti este prevăzut de lege ca mecanism al realizării echilibrului puterilor în stat şi nu poate fi ignorat.
'Spre deosebire de alte situaţii analizate anterior de Curte, felul în care, de această dată, reprezentanţii Executivului au ascuns intenţia reală, prin trimiterea a două tipuri de acte normative având acelaşi obiect, în timp ce şedinţa de guvern urma să înceapă, prin neanunţarea pe ordinea de zi a şedinţei de guvern a acestui proiect de act normativ şi neinformarea preşedintelui Consiliului cu privire la momentul în care urma să fie supus spre aprobare proiectul de ordonanţă de urgenţă, deşi ministrul Justiţiei a fost invitat la şedinţa plenului Consiliului stabilită pentru a doua zi, precum şi prin desfăşurarea şedinţei de guvern intempestiv - constituie argumente în sensul deturnării tuturor mecanismelor legale prin care se asigură separaţia şi echilibrul puterilor în stat şi reprezintă o ameninţare la adresa statului de drept, democratic', apreciază şefa CSM.
NOOBZ.ro