CCR explică de ce Legea descentralizării este neconstituţională

Curtea Constituţională a României publică pe site-ul instituţiei motivarea pentru care Legea descentralizării este neconstituţională.

Pe parcursul a 106 pagini, CCR explică de ce a declarat pe 10 ianuarie 2014 ca fiind neconstituţională Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică.

Această lege a fost adoptată în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din data de 19 noiembrie 2013, fiind contestată la CCR de 70 de deputaţi PDL şi PP-DD.

CCR susţine că adoptarea Legii descentralizării a fost adoptată cu nerespectarea Legii-cadru nr.195/2006, 'ceea ce se constituie într-o încălcare a dispoziţiilor art.1 alin.(5) din Constituţie referitoare la obligaţia de respectare a legilor'.

În acest sens, Curtea constată că legea nu respectă art. 5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006, care prevede că 'transferul competenţelor este fundamentat pe analize de impact şi realizat pe baza unor metodologii specifice şi a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în colaborare cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale'.

În urma analizării unor documente trimise de Guvern, CCR constată că acestea, eterogene prin conţinut, vizează informări generale în privinţa problematicii regionalizării şi descentralizării, fundamentele procesului de regionalizare în România, istoricul descentralizării în perioada 1991-2013, documente privind organizarea administrativ-teritorială a României, rapoarte privind dezvoltarea economică, demografia, mediul, transporturile, dezvoltarea rurală, incluziunea/excluziunea socială, tipuri funcţionale de localităţi urbane şi rurale, zone de influenţă urbană, accesul populaţiei la servicii de interes general, resurse naturale, potenţial energetic, ocuparea şi utilizarea terenurilor, execuţia bugetelor locale, acte de reglementare primară sau secundară, analize de drept comparat în materie sau strategii elaborate în domenii parţial descentralizate, precum şi studii, prezentări şi articole în domeniile regionalizării şi descentralizării.

De asemenea, Guvernul a transmis Curţii şi un 'Document strategic privind măsurile necesare accelerării procesului de regionalizare - descentralizare în România 2013-2016', fără ca acesta să poată avea semnificaţia juridică a unui studiu/analiză de impact.

În opinia CCR, aceste documente au fost redactate de-a lungul timpului într-un cadru mai mult sau mai puţin organizat, fiind reunite şi, astfel, invocate ca fiind măsuri pregătitoare ale procesului de descentralizare.

'În nici un caz nu se poate trage concluzia ca acestea ar reprezenta analizele de impact la care Legea-cadru nr.195/2006 face referire. Din contră, denotă o lipsă de corelare cu dispoziţiile acesteia, ceea ce demonstrează neîndeplinirea obligaţiei care incumba Guvernului şi Parlamentului în temeiul art.5 alin.(1) din Legea-cadru nr.195/2006 de a realiza, respectiv de a adopta legea criticată pe analizele de impact necesare', este concluzia CCR.

Tot astfel, art.5 alin.(2) din Legea-cadru nr.195/2006 prevede organizarea de 'faze-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor pe care le exercită în prezent', operaţiune nerealizată în majoritatea domeniilor supuse reorganizării.

De asemenea, art. 9 din Legea-cadru nr.195/2006 prevede elaborarea unor standarde de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate şi standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autorităţile administraţiei publice locale.

"Curtea reţine, însă, ca în privinţa domeniilor descentralizate prin prezenta lege nu au fost elaborate astfel de standarde nici măcar la nivel estimativ; or, având în vedere importanţă şi complexitatea acestora, elaborarea standardelor era necesară să fie realizată anterior adoptării prezentei legi", mai susţin judecătorii constituţionali.