Ce a făcut Guvernul pentru omul de rând

Lăsând la o parte retorica partidelor de opoziție și a lui Traian Băsescu, care încearcă cu tot dinainsul să găsească nod în papură modului în care se mișcă economia, stabilizarea macroeconomică și reintrarea pe un trend de creștere consolidată a economiei românești sunt de acum certitudini statistice. Mai important este însă că aceste evoluții pozitive încep să se răsfrângă asupra nivelului de trai al populației.

Transformarea agriculturii într-o prioritate reală a guvernării și condițiile meteorologice excelente au generat producții record la numeroase culturi, cum ar fi cele de floarea soarelui, de legume, de porumb sau de grâu. Chiar dacă au existat și distorsiuni în formarea prețurilor, generate de activitatea intermediarilor, aceste producții au condus la ieftinirea multora dintre alimente.

Iar acest trend general de scădere a prețului la alimente s-a accentuat după decizia cabinetului de a reduce cu 15 procente TVA-ul aplicat produselor de panificație. Chiar din prima zi de aplicare a măsurii, mulți dintre producători și retaileri au ieftinit semnificativ pâinea, ba chiar au aplicat reduceri suplimentare. Per ansamblu, conform unei analize efectuate de către Consiliul Concurenței la o lună după intrarea în vigoare a reducerii TVA, măsura a determinat o reducere medie efectivă a prețului la raft al produselor de panificație de aproximativ 6%.

2013 a adus însă ieftiniri nu doar în privința produselor alimentare, ci și a celor nealimentare, respectiv a bunurilor și serviciilor. Un prim exemplu în acest sens este cel al energiei electrice, al cărei preț final la consumator a cunoscut o diminuare după implementarea deciziei curajoase a cabinetului de reeșalonare a certificatelor verzi care se acordă producătorilor. Ca urmare a acestei decizii, numai în luna august, prețul energiei electrice a cunoscut o reducere de patru puncte procentuale.

De asemenea, în condițiile în care cursul de referință leu-euro la 1 octombrie a fost mai redus decât cel de la 1 octombrie 2012, în premieră pentru ultimii ani, nu va exista o majorare a accizelor aplicate. Ca urmare, în loc să asistăm la noi scumpiri ale carburanților (și implicit și ale serviciilor de transport), prețurile ar trebui dacă nu să se ieftinească, măcar să se mențină la un nivel comparabil. Ceea ce se va reflecta pozitiv în prețul tuturor bunurile de larg consum, în care o cotă parte provine din costurile aferente transportului.

Românii au însă mai mulți bani în portofel nu doar pentru că prețurile s-au redus, ci și pentru că veniturile au început să crească. În acest sens, urmare a deciziei Guvernului, salariul minim pe economie a crescut în 2013 până la valoarea de 750 de lei. În același timp, salariul mediu brut a crescut cu 83 de lei.

Creșteri de venituri au înregistrat însă nu doar salariații, ci și pensionarii. Vitregiți în timpul guvernărilor anterioare, care nu doar că s-au făcut că uită să coreleze pensiile cu rata inflației, dar le-au reținut și CASS din pensiile tot mai mici, românii de vârsta a treia au primit în 2013 în sfârșit o veste bună. Astfel, punctul de pensie a crescut cu patru procente în 2013, iar cabinetul caută resurse pentru a opera majorări similare și anul viitor.

Desigur, toate aceste măsuri au crescut presiunea asupra bugetului, mărind povara cheltuielilor față de anul trecut. Pentru acoperirea necesarului de resurse cabinetul nu s-a îndreptat însă, ca în perioada guvernărilor de dreapta, către soluția facilă a majorării de taxe și impozite. Cu excepția celor aplicabile băuturilor spirtoase sau bunurilor de lux, impozitele și taxele au rămas neschimbate. S-a mizat însă pe gestionarea cât mai eficientă a banilor publici, pe îmbunătățirea nivelului de colectare și pe stimularea creșterii economice, ca resursă de majorare a veniturilor bugetare.

Măsurile de stimulare a creșterii economice luate de către Cabinetul Ponta au dat roade evidente. Dincolo de cifrele unei creșteri economice care ne situează printre țările fruntașe la acest capitol din UE, este relevant pentru a ne face o idee despre starea economiei reale că, la finalul lunii august, numărul total de companii active din România  a trecut pentru prima dată de 714.000. Astfel, conform datelor furnizate de Registrul Comerțului, la acest capitol se înregistrează o îmbunătățire de 2,7%.

Iar această îmbunătățire se reflectă inclusiv în piața forței de muncă. După ce ani de-a rândul, economia românească a pierdut sute de mii locuri de muncă, balanța în acest domeniu a reintrat pe pozitiv.  Astfel, la finalul lunii iulie, erau înregistrate 5.68 milioane de contracte de munca active, ceea ce reprezintă un plus de 27.000 de față de cifrele din perioada similară a anului 2012. De asemenea, o creștere a fost înregistrată și în ceea ce privește numărul de salariați pentru care companiile au plătit impozite și contribuții sociale, care a ajuns la 5.15 milioane, în creștere cu peste 17.000 față de 2012.

Mersul pozitiv al economiei și capacitatea ei de a genera bunăstare și locuri de muncă pentru români sunt fără îndoială strâns legate, pe lângă eforturile cabinetului de recâștigare a credibilitiății pe piețele financiare internaționale, de atragerea de investiții străine sau de măsurile directe de stimulare precum și de evoluția pozitivă a absorbției fondurilor europene. Reașezarea sistemului de gestiune a banilor europeni pe coordonate de corectitudine și eficiență și deblocarea majorității programelor operaționale suspendate în perioada guvernării PDL-iste a însemnat că firmele și autoritățile publice au putut avea acces la un capital investițional mult mai ieftin. În total, în 2013, peste 500.000 de firme au atras circa 2,2 miliarde de euro din banii europeni alocați, ceea ce a condus la creșterea gradului de absorbție până la 23,46%. Și, grație eforturilor Cabinetului Ponta care a reușit să obțină prelungirea cu încă un an a perioadei în care vor putea fi accesate fondurile alocate pentru exercițiul bugetar 2007-2013, firmele românești vor putea beneficia de încă alte 2,2 miliarde de euro pentru a-și dezvolta afacerile.