Ce aduce bun noul pachet de bază al serviciilor de Sănătate

După mai multe luni de speculații, timp în care diverse componente ale proiectului au fost făcute din când în când publice, duminică, Ministerul Sănătății a prezentat varianta completă, destinată dezbaterii publice, a noului pachet de bază de servicii de sănătate. Ministrul Eugen Nicolăescu a prezentat modificările pe care le propun experții din Sănătate în ceea ce privește maniera în care persoanele asigurate prin sistemul sanitar public se vor bucura de servicii medicale.

Prima modificare importantă ce se dorește a fi implementată prin noile pachete de servicii este schimbarea accentului de la îngrijirea spitalicească la cea preventivă. Așa cum se afirmă încă din nota de fundamentare a proiectului, "având în vedere resursele limitate, sistemul sanitar nu se mai poate susţine în maniera în care funcţionează la ora actuală, concentrat pe spitale, care fac internări nejustificate sau fictive şi sunt cele mai mari consumatoare de resurse. Ca urmare, în cadrul procesului de definire a pachetului minim de servicii şi a pachetului de servicii de bază, o componentă semnificativă este reprezentată de prevenţie".

Această abordare proactivă, din multe puncte de vedere o premieră în România, are rolul de a asigura o cheltuire mai eficientă a reurselor existente și în beneficiul pacienților, care au o reală nevoie de servicii medicale mai complexe. În fond, este mai ușor să previi decât să tratezi, iar Ministerul a încercat să găsescă un echilibru între cele două.

În numele eficientizării cheltuirii fondurilor existente în bugetul asigurărilor de sănătate, ministerul propune în primul rând o plafonare a numărului de consultații gratuite în funcție de riscul pe care fiecare pacient îl prezintă. Astfel, un asigurat ce nu prezintă riscuri de natură medicală din cauza stării de sănătate sau bolilor anterior contractate va avea dreptul la patru consultații gratuite pe an realizate de medicul de familie. Însă, dacă același pacient are o stare medicală mai specială, de exemplu suferă de o boală cronică sau este expus anumitor riscuri ce îi pot afecta starea de sănătate, atunci el va avea dreptul la mai multe consultații gratuite, inclusiv de specialitate, în funcție de natura specifică a stării sale de sănătate.

Această adecvare a serviciilor oferite în funcție de problemele fiecărui asigurat este prezentă și în ceea ce privește serviciile oferite femeilor gravide, în cazul cărora sarcinile riscante vor fi mai des monitorizate decât cele care decurg normal. Detalierea numărului de consultații gratuite se întâlnește și în ceea ce privește deteriorarea stării de sănătate a unui pacient, din cauza apariției unor noi boli sau a înrăutățirii unei situații pre-existente. Cu alte cuvinte, Ministerul caută să ofere gratuit accesul unui pacient la un număr adecvat de intervenții medicale, fără însă a cheltui mai mult decât este necesar în acest sens.

De această modificare de viziune se leagă și o altă schimbare radicală pe care Ministerul o dorește în modul de funcționare a sistemului de sănătate. Așa cum declara duminică ministrul Nicolăescu, "nu vorbim de servicii acordate pe număr de consultaţii, ci pe episoade de îngrijire. Adică de câte ori un pacient are o problemă nouă de sănătate. Acela se numeşte episod de îngrijire şi el intră în pachet şi va fi după aceea supus procedurilor pe care pachetul le prevede. Pachetul prevede în mod deosebit trecerea accentului de pe medicina spitalicească la prespitalicească, dar mai ales pe prevenţie, educaţie pentru sănătate, evitarea îmbolnăvirilor şi depistarea precoce a bolilor, ceea ce cred că este o schimbare fundamentală în modul în care va funcţiona în viitor sistemul sanitar românesc".

Combinarea celor două mari modificări propuse de proiectul Ministerului Sănătății, adică trecerea de la o viziune bazată pe servicii singulare la o viziune bazată pe episoade de îngrijire și personalizarea serviciilor oferite gratuit unui pacient în funcție de istoricul medical al acestuia, sunt de natură să îndrepte o parte din problemele existente în sistem în ceea ce privește cheltuirea fondurilor existente. Dacă adăugăm și accentul pus pe medicina primară preventivă, serviciile oferite în ambulatoriu și alte elemente de natură să prevină aglomerarea spitalelor cu pacienți care nu au probleme grave, atunci propunerile ministrului Nicolăescu reprezintă un pas important în reformarea sistemului sanitar românesc.

În privinţa serviciilor medicale de urgență, proiectul pachetului minimal prevede ca în situaţia în care pacientul nu poate dovedi calitatea de asigurat, unităţile sanitare echipate să acorde servicii pentru cazurile medicale de urgenţă. Acestea au însă obligaţia să evalueze situaţia medicală a pacientului şi să îl externeze dacă serviciile medicale de urgenţă nu se mai justifică. Astfel, se dorește eliminarea cazurilor în care persoane neasigurate beneficiază în prezent, pe durata celor 72 de ore de după internarea de urgență în care nu este verificată calitatea de asigurat, de servicii medicale ce nu sunt legate strict de stabilizarea stării lor de sănătate.

Dincolo de detaliile tehnice, propunerile prezentate duminică de ministrul Nicolăescu pot reprezenta începutul implementării unei viziuni mai largi despre ce trebuie făcut în sistemul autohton de sănătate. În fond, sinstemul sanitar din România a suferit, după 1989, în primul rând de lipsa unei viziuni mai largi, adecvată unei politici publice cu un asemenea impact asupra societății în ansamblu. Desigur, lipsa banilor a jucat un rol important, dar mai gravă a fost lipsa unei viziuni coerente despre ce trebuie făcut cu fondurile existente, dar și lipsa unor măsuri sociale de natură să prevină îmbolnăvirile. Tocmai aceste deficiențe se doresc corectate prin proiectul Ministerului.