Ce au obţinut francezii în urma vizitei preşedintelui Macron

În schimb, Airbus Helicopters nu a obţinut niciun fel de garanţie că România va cumpăra elicoptere care să fie produse la noua fabrică construită la Ghimbav, lipsa unui contract punând în pericol întregul proiect, potrivit declaraţiilor făcute joi seară de şefii companiilor MBDA şi Airbus Helicopters, într-o întâlnire cu un grup de jurnalişti români.

RACHETE CU RAZĂ SCURTĂ ŞI FOARTE SCURTĂ

Concret, grupul MBDA, liderul European în sisteme de rachete tactice - care are sediul în Franţa -, a semnat un Memorandum de Înţelegere cu societatea de stat Romarm şi Electromecanica Ploieşti, filială a Romarm. Preşedintele francez Emmanuel Macron, preşedintele Klaus Iohannis, ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, şi ministrul Economiei, Mihai Fifor,  au fost prezenţi la ceremonia de semnare.

Menorandumul nu este, însă, un contract, ci doar pune bazele unui grup de lucru care "să definească şi să prezinte cea mai bună propunere franceză de sisteme de rachete tactice de ultimă generaţie ca răspuns la cerinţele operaţionale ale Forţelor Armate Române pentru Sisteme de Apărare Aeriană", potrivit unui anunţ oficial al MBDA.

În discuţia cu jurnaliştii, reprezentanţii MBDA au oferit mai multe detalii despre ce presupune memorandumul.

"Înţelegem care sunt necesităţile urgente, datp fiind situaţia de securitate din regiune. (...) Acordul include transfer de tehnologie, transfer de producţie (în România) şi ar putea fi urmat integrarea unor componente", a declarat directorul general al MBD, Antoine Bouvier.

Potrivit reprezentantului MBDA, discuţiile ar trebui să se finalizeze cu o ofertă detaliată şi cu semnarea unui contract în 2018, în varianta optimistă, urmând ca apoi sistemele să fie produse şi să intre în dotarea armatei române.

Dacă discuţiile se finalizează printr-un contract, rachetele, sistemele de management şi control şi celelalte echipamente ar putea fi toate produse în România, printr-o societate mixtă între MBDA şi companii româneşti, cel mai probabil.

În plus, întreaga mentenanţă va fi realizată în România.

Grupul MBDA este interesat şi de dotarea navelor militare - cele patru corvete noi şi cele trei fregate existente - cu sisteme moderne de rachete şi de dotarea armatei române cu sisteme moderne de artilerie de coastă.

De altfel, unul dintre cele mai importante şi mai costisitoare programe de înzestrare este cel cu rachete, capitol la care România stă foarte slab în prezent.

Doar programul SHORAD/VSHORAD ar presupune costuri totale estimate la circa 2 miliarde de euro, potrivit Programului multianual de Înzestrare - pe 10 ani - depus în Parlament.

De altfel, sistemul SHORAD/VSHORAD era singurul care rămăsese nealocat, după anunţurile privind achiziţia sistemelor cu rază medie şi lungă Patriot şi HIMARS de la companii americane.

În prezent, armata română are în dotare sisteme de rachete Hawk, cumpărate în 2004 din Olanda, dar nemodernizare şi considerate complet depăşite, la care se adaugă sisteme de rachete din epoca sovietică (Volhov).

În schimb, România dispune de radare moderne (FPS, GapFiller), ceea ce înseamnă că armata are în prezent doar un sistem de avertizare şi urmărire, nu şi unul de apărare antirachetă.

Publicaţia "Air and missile defence in Europe", realizată în noiembrie 2016 de trustul britanic Jane's Information Group, sublinia că principala vulnerabilitate a României este legată de dotarea deficiară cu sisteme antirachetă, în condiţiile în care Rusia dispune de sisteme balistice sofisticate, pe care le foloseşte ca mijloc de intimidare.

România are nevoie de apărare antirachetă pe trei paliere: apărare cu rază lungă, medie şi scurtă.

Pentru aceste contracte au pregătit oferte grupul european MBDA, care are sistemul sol-aer Aster 30 cu rază lungă antirachetă şi antiaviaţie (până la 120 km), folosit în prezent de armatele din Franţa, Italia şi Marea Britanie. Pentru rază scurtă şi medie, MBDA propune sistemul Aster 15.

Reprezentanţi MBDA au avut discuţii în ultimii ani cu oficiali români despre realizarea unui sistem integrat de apărare antiaeriană şi antirachetă a României.

În plus, MBDA are şi sisteme de rachete pentru nave militare (Exocet), inclusiv pentru fregatele actuale sau viitoarele corvete ale marinei militare româneşti.

De cealaltă parte, americanii au propus sistemul MIM 1014 Patriot, produs de grupul Raytheon începând din 1976, cu rază medie şi lungă (PAC-2 - 160 km, PAC-3 - 20-35 km) şi sistemele de lansatoare mobile M142 High Mobility Artillery Rocket System (HIMARS), produs de Lockheed Martin şi cu rază mare de acţiune.

În această vară, autorităţile americane au anunţat, iar cele române au confirmat ulterior, că România va cumpăra sisteme de rachete Patriot, contract în valoare de 3,9 miliarde dolari, şi  sisteme mobile HIMARS în valoare de 1,25 miliarde dolari.

Mai exact, România va cumpăra, în cadrul primului contract, 28 de staţii de lansare M903 de la Raytheon, cu sisteme radar şi de control, 56 de rachete Patriot MIM-104E Guidance Enhanced Missile-TBM (GEM-T) de la Raytheon şi 168 de rachete Patriot Advanced Capabilty-3 (PAC-3) fabricate de Lockheed Martin.

În al doilea cotract, de 1,25 miliarde dolari, România va cumpăra 54 de sisteme de rachete de artilerie de înaltă mobilitate, serviciile şi echipamentul aferente.

Contractul include 54 de vehicule de reaprovizionare (RSV) HIMARS de tip M1084A1P2 - un vehicul de transport tactic mediu, de cinci tone, dotat cu echipament de manipulare a materialului -, 54 de remorci MTV, dotate cu kituri RSV, de tip M1095 şi zece depanatoare FMTV de tip M1089A1P2 - vehicule de depanare tactice medii, de cinci tone -, 30 de rachete de practică LCRR, echipament de susţinere, echipament de comunicaţii, senzori, piese de rezervă şi de reparaţii, seturi de testare, baterii, laptopuri, publicaţii şi date tehnice, proiectare, formare şi echipament de fomare, susţinere în integrarea sistemelor, echipe de asigurare a calităţii şi o echipă de asistenţă tehnică pe teren, servicii de susţinere tehnică, de inginerie şi de logistică din partea Guvernului american şi contractorilor americani şi alte elemente conexe de logistică şi de susţinere de programe.

Autorităţile române nu au anunţat niciun fel de opţiune de offset, în condiţiile în care aceste sisteme sunt produse în SUA.

În plus, autorităţile române nu au semnalat că ar fi intrat în negocieri pentru transfer de tehnologie, cum a fost cazul Poloniei, care are discuţii tot mai dificile cu Raytheon pentru achiziţionarea a opt sisteme de rachete Patriot.

Iniţial, guvernul polonez se aştepta ca până la sfârşitul lui 2017 să semneze un contract de 7,6 miliarde de dolari cu Raytheon, însă o persoană apropiată discuţiilor a declarat recent că termenul nu mai pare realist, din cauza unor divergenţe între părţi legate de transferul de tehnologie, în special.

Pe lângă aceste sisteme, România are nevoie şi de sisteme de apărare cu rază scurtă şi foarte scurtă (SHORAD/VSHORAD), bătălia fiind, de asemenea, între MBDA şi companiile americane.

Pe acest segment, MBDA propune sisteme cu rachete Mistral şi VL MICA, pentru care autorităţile române chiar au ajuns la un acord de cumpărare în urmă cu aproape un deceniu, anulat ulterior din cauze bugetare.

ELICOPTERE

În privinţa elicopterelor, situaţia este mult mai puţin clară.

Joi, Airbus Helicopters şi IAR au semnat doar o extindere de la cinci la 15 ani a acordului existent de cooperare exclusivă în ceea ce priveşte elicopterul multirol H215M.

Potrivit acestui acord, IAR va deveni principalul contractor pentru H215M pentru orice comandă viitoare dată de către Ministerul Apărării pentru înlocuirea flotei sale îmbătrânite de elicoptere Puma.

Însă extinderea nu a fost însoţită de niciun fel de garanţie din partea României că va cumpăra elicoptere produse la Ghimbav de Airbus Helicopters.

Airbus Helicopters a construit o fabrică nouă la Ghimbav, inaugurată în septembrie 2016 în prezenţa fostului preşedinte francez, Francois Hollande, însă nu a obţinut nici până acum nimic concret privind o posibilă achiziţie din partea României.

Şefii grupului francez şi-au ascuns, de altfel, cu greu dezamăgirea în discuţia cu jurnaliştii români.

"Îmi place să fiu încrezător. N-am niciun fel de garanţie, dar totuşi am încredere. (...) Dacă îl producem aici, trebuie să avem acest angajament din partea guvernului român în calitate de client iniţial, este un element-cheie. Dacă România nu cumpără elicopterul (H215, n.r.) produs aici, piaţa de export este sub semnul întrebării", a declarat Olivier Michalon, vicepreşedinte senior pentru Europa în cadrul Airbus Helicopters.

Întrebat de jurnalişti ce se întâmplă dacă nu există o comandă a României şi cât timp este dispus Airbus să aştepte un răspuns din partea guvernului român, reprezentantul companiei Airbus Helicopters a evitat să dea un răspuns clar, dar a sugerat că există varianta anulării proiectului din România şi mutării lui în altă ţară.

"Va lua ani, dacă nu decenii, ca să se ajungă unde suntem noi (Airbus Helicopters şi România, n.r.) acum în materie de transfer de tehnologie. Şi nu orice ţară face transfer de tehnologie. (...) Nu sunt şocat de discuţiile (României) cu alţi jucători internaţionali, aş fi şocat dacă nu s-ar recunoaşte ceea ce am realizat", a subliniat Michalon.

Surprizător, guvernul a anunţat, în 3 august, că a semnat o scrisoare de intenţie prin care anunţă Statele Unite asupra disponibilităţii de achiziţionare a unor elicoptere de atac.

Ministrul ApărăriI a declarat, ulterior, că elicopterele de atac pe care România intenţionează să le achiziţioneze vor fi produse în România, compania producătoare, Bell Helicopter, dându-şi acordul pentru acest lucru.

Nu este clar câte elicoptere vor fi produse, unde, câte vor fi cumpărate de România şi dacă guvernul mai are în vedere şi cumpărarea de elicoptere multirol.

În mod normal, producătorii de elicoptere vizau un contract pentru înlocuirea elicopterelor Puma ale aviaţiei militare româneşti, dintr-o generaţie veche de 45 de ani, chiar dacă unele au fost modernizate la standadul SOCAT.

"Dacă te uiţi la necesităţile României - şi nimeni nu ştie mai bine decât ministerele despre numărul necesar de elicoptere -, estimarea noastră este că, pentru modernizarea întregii flote militare (a României n.r.), este nevoie de 40-50 de aparate", afirma recent Olivier Michalon, într-o vizită anterioară în România.

Reprezentanţii Airbus Helicopters, companie considerată mult timp ca fiind favorită pentru obţinerea contractului, spun că modernizarea flotei de elicoptere militare se poate face în timp.

Interesul este în creştere mai ales după ce România s-a angajat să aloce, din acest an, echivalentul a 2% din produsul intern brut (PIB) pentru Apărare, ceea ce înseamnă, la valoarea PIB estimată pentru 2017 (de circa 180 miliarde euro), un buget al Armatei de circa 3,6 miliarde euro sau 4 miliarde de dolari, din care sumele disponibile pentru contracte de înzestrare sunt semnificativ mai mari ca în anii trecuţi, când bugetul Ministerului Apărării a fost de circa 1,4% din PIB.

Preţul unui aparat H215 al Airbus Helicopters este diferit în funcţie de dotarea cu echipamente, dar reprezentanţii producătorului scot în evidenţă flexibilitatea modelului, care poate fi folosit atât pentru transport de trupe, de personal civil sau de echipe de comando, cât şi pentru supraveghere aeriană, suportul infanteriei la sol sau chiar pentru lupta antisubmarin.

În ultimele luni au avut loc mai multe discuţii la Romtehnica compania prin care se fac achiziţiile de tehnică militară, ale reprezentanţilor producătorilor interesaţi de contractul pentru noile elicoptere şi reprezentanţi ai aviaţiei militare şi ai altor instituţii româneşti.