Ce credeţi că vom găsi în contractul cu Bechtel?

"Contractul cu Bechtel s-a desecretizat. Acum zece zile s-a publicat în Monitorul Oficial ordinul de desecretizare. Acum se fac scan-uri după documente. Sunt câteva mii de pagini şi vor fi puse pe site-ul DPIIS. Nu ştiu când va avea loc, dar mai repede de 30 iulie", a spus Şova.

Fără a ne ascunde în spatele cuvintelor, decizia privind desecretizarea contractului cu Bechtel este un act de transparenţă decizională asumat de către Cabinetul Ponta. După ani la rândul în care contractul a fost ţinut departe de ochii românilor, invocându-se diferite tertipuri pentru a-l păstra secret, desecretizarea va permite fiecăruia dintre noi să evalueze cine sunt cu adevărat vinovaţii pentru proasta gestionare a contractului cu firma americană.

Construcția Autostrăzii Transilvania, artera care ar fi trebuit să lege România de Vestul Europei, stă practic pe loc. În schimb, deși a reușit să finalizeze doar 52 de kilometrii de autostradă în aproape 10 ani de zile, constructorul american a ajuns să încaseze nu mai puțin de 1,2 miliarde de euro din partea statului român. În fața unui asemenea parcurs contractual dezastruos, rezilierea reprezenta singura ieșire logică. Până la guvernul Ponta însă, nimeni nu a avut ”tupeul” politic de a lua o asemenea decizie.

Prin renegocierile succesive ale contractului pe care miniştrii PDL le-au gestionat, au fost adăugate prevederi care i-au permis constructorului american să stea liniștit în fața perspectivei rezilierii și să se pregătească să încaseze penalități substanțiale. De altfel, chiar Anca Boagiu, unul dintre foștii miniștri ai Transporturilor care ar fi trebuit să se asigure că interesele statului român sunt corect protejate prin contractul cu Bechtel, a vorbit nu demult despre posibilitatea ca penalitățile solicitate de constructorul american în cazul rezilierii să ajungă la un miliard de euro.

Semnarea contractului cu Bechtel de către Guvernul Năstase în 2003 a reprezentat o schimbare asumată în abordarea programelor de infrastructură din România. Fostul premier a fost cel care a realizat tranziţia de la conservatorismul prost înţeles la deschidere către alinierea la mijloacele moderne de infrastructură specifice lumii occidentale. Trebuie menţionat că, Traian Băsescu, în calitate de ministru al Transporturilor, a refuzat o strategie durabilă privind construcţia de autostrăzi, motivând absurd la finele anilor ’90 că ţara noastră nu ar avea nevoie de o astfel de infrastructură.

Semnarea contractului cu Bechtel pentru construcţia autostrăzii ce ar fi trebuit să lege România de Uniunea Europeană a reprezentat, de fapt, primul pas concret către normalitate, acea punte ce urma să lege inseparabil destinul României de cel al partenerilor din spaţiul comunitar. Şi, cel mai probabil, guvernarea PSD ar fi continuat cu succes proiectul autostrăzii Transilvania, dacă, în 2005, nu ar fi ajuns la putere Alianţa DA, cea care a semănat doar conflicte şi tensiuni, periclitând iremediabil contractul de construcţie al autostrăzii ce urma să lege România de vestul Europei.

După ce contractul cu Bechtel va fi definitiv desecretizat şi pus la dispoziţia opiniei publice, statul român va trebui să se achite de o datorie de onoare - cei care se fac vinovați pentru daunele majore pe care acest contract le-a adus până în prezent statului român să plătească pentru enormele prejudicii aduse.