Ce dosare penale au beneficiat de suportul SRI. Care vor fi afectate de decizia CCR

„Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, arată şeful SRI, Eduard Hellvig, într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.

SRI: 42.263 de mandate de supraveghere tehnică în 2014

Un raport al SRI pe 2014 arată că această instituţie are statutul de autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor, prin intermediul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor. Practic, însă, în baza deciziei Curţii Constituţionale din 16 februarie şi motivată ieri, SRI va pune de acum încolo în executare doar mandatele pe siguranţa naţională (MSN), în timp ce mandatele de supraveghere tehnică (MST) vor fi puse în executare de către procurori sau poliţişti judiciari. 

Acest lucru se va face prin intermediul Birourilor Tehnice din cadrul DNA şi DIICOT, dar şi de Direcţia Operaţiuni Speciale din Ministerul de Interne. DNA are un serviciu tehnic, DIICOT încă nu.

Raportul citat arată că în 2014 au fost puse în executare 44.759 de mandate de interceptare a comunicaţiilor, cu următoarea distribuţie: 2.762 mandate de securitate naţională (MSN), din care 2,496 mandate pentru SRI; 42.263 mandate de supraveghere tehnică (MST) şi 2.410 ordonanţe aparţinând structurilor Ministerului Public şi DNA. În 2013, când au fost puse în aplicare 38.884 de mandate, astfel că se evidenţiază o creştere cu 15,11% a numărului de autorizări.

Serviciul tehnic din DNA, în 2015: 1.002 mandate

În acelaşi timp, potrivit bilanţului DNA pe anul trecut, în cursul anului 2015, Serviciul tehnic al instituţiei a contribuit, în mod direct, la constatarea a 22 infracţiuni flagrante de corupţie, faţă de 23 în cursul anului 2014. Serviciul tehnic a primit, în vederea punerii în aplicare, un număr de 1.002 încheieri emise de către instanţe, faţă de 916 emise în cursul anului 2014. De asemenea au fost puse în aplicare 46 ordonanţe provizorii pentru interceptarea comunicaţiilor şi 27 ordonanţe provizorii pentru înregistrările ambientale. Serviciul tehnic din DNA are 29 de angajaţi şi este condus de un procuror. Şefa instituţiei, Laura Codruţa Kovesi, a explicat ieri la Digi 24 că decizia CC nu exclude folosirea în continuare a infrastructurii SRI sau a altor instituţii pentru supravegherea tehnică şi a luat în calcul această posibilitate când a cerut alocarea a aproape 10,5 milioane de euro şi detaşarea a 130 de poliţişti pentru aceste acţiuni.

Ce este de fapt un MST

Mandatul de supraveghere tehnică (MST) este documentul emis de un judecător de drepturi şi libertăţi pe maximum 30 de zile, la cererea procurorului. El dă posibilitatea anchetatorilor să afle date şi să strângă informaţii despre persoanele suspectate că săvârşesc fapte penale şi include:

-Interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă - interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau înregistrarea comunicaţiilor efectuate prin telefon, sistem informatic sau prin orice alt mijloc de comunicare. 

-Accesul la un sistem informatic prin pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice, direct sau de la distanţă. 

-Supravegherea video, audio sau prin fotografiere a persoanelor prin observarea sau înregistrarea conversaţiilor, mişcărilor ori a altor activităţi. 

-Localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice a persoanelor prin dispozitive ce determină locul unde se află persoana şi obiectul la care sunt ataşate. 

-Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare, cunoaşterea conţinutului tranzacţiilor financiare şi al altor operaţiuni care urmează a fi efectuate prin intermediul unei instituţii de credit ori al altei instituţii financiare şi obţinerea de înscrisuri sau informaţii referitoare la tranzacţiile sau operaţiunile efectuate de către o anumită persoană. 

-Reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale- cu privire la scrisorile, trimiterile postale sau obiectele trimise ori primite. 

-Utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor. 

-Participarea autorizată la anumite activităţi- comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infracţiuni de corupţie, efectuarea de tranzacţii, operaţiuni sau orice fel de înţelegeri privind un bun sau privind o persoană despre care se bănuieşte că ar fi dispărută, că este victima traficului de persoane ori a unei răpiri, efectuarea de operaţiuni privind droguri, precum şi prestarea unui serviciu, desfăşurate cu autorizarea organului judiciar competent, în scopul obţinerii de mijloace de probă. 

-Livrarea supravegheată.

În ce cazuri se dispune supravegherea tehnică

Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de şantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie şi al infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicaţii electronice ori în cazul altor infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Care este procedura

Trebuie spus că fiecare activitate de supraveghere tehnică este consemnată, de către un procuror sau poliţişti, într-un proces verbal care conţine rezultatele activităţilor de supraveghere efectuate: convorbiri, comunicări sau conversaţii interceptate şi înregistrate, redarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor informatice sau ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au făcut comunicările, data şi ora fiecărei convorbiri, datele de identificare ale suportului pe care s-a făcut supravegherea, ora şi data la care a început şi s-a încheiat supravegherea. 

"Realizarea supravegherii tehnice, ca procedeu probator, cu încălcarea condiţiilor legale prevăzute la art. 138-146 din Codul de Procedura Penală, inclusiv a celor referitoare la organele abilitate să pună în executare mandatul de supraveghere, are ca efect nulitatea probelor astfel obţinute şi, în consecinţă, imposibilitatea folosirii lor în procesul penal", spun judecătorii Curţii Constituţionale, în decizia prividn neconstituţionalitatea articolului 142 alin.(1) din Codul de procedură penală.

SRI - mandate pe siguranţă naţională

După cum am arătat, SRI se va ocupa în continuare doar de mandatele de siguranţă naţională (MSN). Aceste mandate sunt emise de Curtea Supremă - judecători anume desemnaţi, la solicitarea procurorului general al României- sesizat la rândul său de SRI. În cazul în care, ofiţerii SRI descoperă indicii de infracţiuni - corupţie, omor, crimă organizată etc, atunci când pun în aplicare aceste MSN-uri, ei sesizează parchetele obişnuite. 

Potrivit raportului SRI, pe 2014, astfel de informări au fost transmise la Parchetul general (126), DIICOT (826), DNA (1.229), parchete de curţi de apel (83), parchete de tribunal (79), organelor MAI (614) şi Grupurilor de Lucru Operaţionale (783) la acre SRI contribuie prin support informative acordat combaterii activităţilor evazioniste de mare amploare.

Ce dosare a făcut DNA la sesizarea SRI şi nu sunt afectate de decizia CCR

Mai multe dosare de mare corupţie au fost formate ca urmare a sesizărilor SRI. În acest caz mandatele de interceptare pe siguranţă naţională (MSN) au fost declasificate.

O parte din acestea au fost intens mediatizate. Este vorba despre dosarul Microsoft - în care sunt implicaţi 9 foşti miniştri; dosarul în care a fost anchetat Cătălin Voicu - finalizat cu condamnare, dosarul miliardarului Ioan Niculae - Romgaz, în care este vizat şi fostul ministru Adriean Videanu - aflat pe rolul DIICOT, dosarele lui Sorin Ovidiu Vîntu - privind favorizarea fugarului Nicolae Popa sau Devalizarea Petromservice - în care este implicat şi Liviu Luca.

De asemenea, mai putem vorbi despre dosarele: „Referendumul” în care este judecat liderul PSD Liviu Dragnea; ASF- Dan Radu Ruşanu - Ilie Carabulea; cel privind Sponsorizarea campaniei electorale a lui Mircea Geoană - în care au fost condamnaţi miliardarul Ioan Niculae şi baronul Gheorghe Bunea-Stancu; sau Gala Bute- Elena Udrea - în care era monitorizat un om de afaceri care primea contracte de la Compania Naţională de Investiţii; dosarul Adrian Duicu - în care era monitorizat un afacerist care primea contracte publice; Ferma Regală Băneasa - în care erau monitorizaţi israelienii Tal Silberstein, Benny Steinmetz şi Remus Truică, sau Viorel Hrebenciuc - în dosarul “Retrocedărilor de păduri”.

Aceste dosare nu vor fi afectate de decizia Curţii Constituţionale. De altfel, în dosarul „Rompetrol” - care a pornit de la o sesizare în baza unui MSN, judecătorii au arătat că interceptarea convorbirilor în acest dosar au avut bază legală, pentru că faptele comise de acesta afectau securitatea naţională. 

Anterior, în procesul deschis de Dinu Patriciu cu SRI, o instanţă civilă acordase despăgubiri pentru interceptări ilegale. Mai exact, magistraţii din dosarul penal au constatat că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită.

„Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dinu Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea instanţei 

Ce dosare pot fi afectate de sentinţa CC

E vorba de toate dosarele DNA în care s-a lucrat cu SRI şi în care nu sunt probe obţinute pe mandate de siguranţă naţională (MSN) emise de judecători ICCJ, ci pe mandate de supraveghere tehnică (MST) emise de orice judecător.

Este vorba de cazuri în care ofiţerii SRI au făcut interceptările, au realizat filajul, au fost folosiţi ca investigatori, sau au montat camera audio-video în imobile sau pe denunţători, localizarea unor persoane prin GPS, sau obţinerea unor date financiare.

Este cunoscut cazul lui Viorel Hrebenciuc, care discuta cu Dumitru Iliescu, fostul şef al SPP, să obţină date referitoare la emiterea unor mandate de supraveghere tehnică prin care s-a dispus interceptarea comunicaţiilor, durata unor astfel de mandate, dacă există posibilitatea de a fi prelungite măsurile de supraveghere tehnică, precum şi instituţia care a solicitat emiterea unor astfel de mandate, respectiv Direcţia Naţională Anticorupţie sau Serviciul Român de Informaţii. Astfel, el voia să ştie dacă este vorba de un MST sau un MSN.

MST-urile făcute cu SRI

Majoritatea cauzelor realizate de DNA s-au instrumentat cu suportul SRI. De altfel, la finalul comunicatelor DNA, acest lucru este menţionat. 

“Procurorii au beneficiat de sprijin din partea Serviciului Român de Informaţii”. Un astfel de exemplu este din dosarul Microsoft, partea în care Dinu Pescariu discută cu Dorin Cocoş. Probe sunt obţinute prin mandat de supraveghere tehnică. “Las-o aşa, ca e mai bine. Las-o aşa. Că am vorbit şi cu…cu Elena, şi a zis: Foarte bine”,. Spunea Dorin Cocoş. 

Un alt caz este cel al primarului Capitalei, Sorin Oprescu. De altfel, edilul şi-a dat seama că este filat de o echipă, dar a bănuit că ţinta era şoferul său. «Aveţi grijă cu şoferul ăla!» deoarece «Da» … zice, «dar se pare că e …şoferu’ este prieten cu Nuţu, ceva!». Oprescu spunea “Dom’ne, nu mai e şoferul meu! Între timp a devenit inspector!”.

Dosarul lui Marian Vanghelie a fost realizat în baza unui MST. În biroul lui Marian Vanghelie din Primăria Sectorului 5 a fost montată, cu mandat de la judecător, o cameră care înregistra ambiental audio-video, iar mai mulţi martori-denunţători au purtat aparatură audio-video. 

Mai multe dosare privind corupţia din magistratură au fost realizate cu ajutorul SRI. Aşa cum este cazul judecătorului Stan Mustaţă - filmat în vila din Colentina când ar fi vândut sentinţe, judecătoarele care l-au eliberat pe milionarul Dinel Staicu, sau judecătoarele de la Tribunalul Bucureşti, Antonela Costache şi Viorica Dinu. 

Mai mulţi şefi de Consilii Judeţene, sau primari, au picat pe probe obţinute cu ajutorul SRI. Este vorba de aparatură de înregistrare, montată în birouri din institiţii publice, monitorizare prin GPS, sau interceptarea comunicaţiilor.

Astfel de cazuri: Horia Uioreanu (CJ Cluj), Gheorghe Nichita (Iaşi), Mircea Cosma (CJ Prahova), Radu Mazăre (Constanţa), Adrian Duicu (CJ Mehedinţi), Mircea Govor (vicepreşedinte Satu-Mare), Nicuşor Constantinescu (CJ Constanţa), Cristian Adomniţei (CJ Iaşi), Petru Niculae Ioţcu (CJ Arad), Silvian Ciupercă (CJ Ialomiţa), Sorin Frunzăverde (CJ Caraş Severin), Cristinel Bîgiu (CJ Buzău), Tudor Pendiuc (Piteşti) etc.

Pentru probarea mai multor politicieni acuzaţi la DNA s-au folosit MTS-uri: fostul deputat Viorel Hrebenciuc (PSD), fostul ministru Dan Şova (Transporturi), Toni Greblă (fost senator fost judecător CCR), fostul ministru Darius Vâlcov (Finanţe), deputatul Ioan Oltean (PNL), fostul ministru Gabriel Berca (Interne) sau cele mai recente cazuri- Nicolae Păun (Partida Romilor) şi Mădălin Voicu (PSD), sau senatoarea Anca Tudor (PNL) şi fostul său soţ, fostul vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară Daniel Tudor. 

Lista este continuată cu directori de la diferite instituţii: Romarm, Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Radet etc, sau diverşi afacerişti şi funcţionari, cum ar fi Mihai Vlasov (fostul preşedinte al Camerei de Comerţ), sau Alina Bica (fost procuror -şef DIICOT).

"Nu ne bazăm numai pe interceptări”

Procurorul-şef al DNA a explicat ieri la postul Digi 24 că dosarele trimise în instanţă nu s-au bazat doar pe interceptări, acestea sunt coroborate şi cu alte probe. “În dosarele DNA nu ne bazăm numai pe interceptări, sunt foarte multe dosare în care nu s-au administrat aceste mijloace de probă. Foarte multe sunt cazuri mari în care nu s-au administrat astfel de probe, - cum e cazul ANRP. Multe probe sunt bazate pe declaraţii de martori, expertize. Sunt foarte multe dosare în care nu avem interceptări şi sunt dosare în care folosim interceptări făcute de serviciul tehnic. Sunt şi dosare la care am apelat la alte instituţii, dar nu avem dosare in care să ne bazăm doar pe interceptări", a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Motivarea SRI

Reamintim că judecătorii Curţii Constituţionale a României au motivat miercuri decizia prin care au hotărât că este neconstituţional ca Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că această instituţie nu are atribuţii de cercetare penală.

"Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii", a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituţională susţine că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, nepermiţând subiecţilor să înţeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".

Sursa www.realitatea.net