Ce efecte are reducerea dobânzii de referinţă la 4,5%?

Într-o conferinţă de presă susţinută luni, guvernatorul BNR a anunţat reducerea dobânzii de referinţă la lei, impunând un nou prag de 4,5%, adică o scădere la 0,5%. Mugur Isărescu a declarat că speră ca, din septembrie, scăderea dobânzii de politică monetară să se vadă şi în dobânzile pe care băncile le practică la credite.

Decizia BNR se traduce în efecte pozitive în piaţă fiindcă poate fi vectorul deblocării creditării în lei. Este cunoscut faptul că încrederea băncilor care activează în România în moneda naţională nu este dintre cele mai ridicate, iar semnalul pe care îl transmite Banca Centrală tinde să diminueze scepticismul sistemului bancar privind creditarea în lei.

În termeni reali, măsura adoptată de BNR va genera efecte pozitive pe cel puţin două segmente. Pe de o parte, tinde să marcheze o dezmorţire a creditării pe zona întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţiile în care rigorile impuse de băncile comerciale pentru liniile de credit erau extrem de greu de îndeplinit, într-o perioadă în care toate statele UE încă resimt reculul recesiunii economice. Pe de altă parte, scăderea dobânzii de referinţă va consemna o flexibilizare în ceea ce priveşte creditele acordate populaţiei. De amintit aici efectul pozitiv pe care măsura BNR îl va avea asupra noului program “Prima Casă” care va face tranziţia de la creditarea în euro la cea în moneda naţională. Sunt astfel infirmate îngrijorările analiştilor care susţineau ipoteza conform căreia creditarea în lei va scumpi programul “Prima Casă” în ceea ce înseamnă ratele pe care le vor plăti tinerii care îşi vor achiziţiona o locuinţă prin acest program guvernamental. Pe ambele segmente, efectul direct va fi acela al stimulării consumului, ceea ce se va reflecta în efecte pozitive asupra economiei în ansamblu.

Totodată, scăderea dobânzii de referinţă, pentru prima dată în 15 luni, denotă faptul că decizia BNR a fost fundamentată pe evoluţiile macroeconomice din România. Vorbim despre a treia creşterea economică din UE în primul trimestru, despre încrederea instituţiilor financiare internaţionale în România, evidenţiată prin încheierea într-un timp record a unui nou acord stand-by cu FMI, despre interesul investiţional tot mai mare al companiilor străine în ţara noastră, despre balanţa comercială care a reintrat pe plus. Toate acestea sunt realităţi economice pe care se întemeiază şi demersul BNR de scădere a dobânzii de politică monetară.

Dacă evoluţiile economice vor păstra acelaşi trend şi în lunile următoare, este preconizat ca BNR să opereze o nouă scădere a dobânzii de referinţă cu alte 0,5 puncte procentuale până la sfârşitul anului. Adică încă o veste bună care nu ar face altceva decât să confirme că politicile Guvernului sunt corecte, că România este o tară stabilizată care poate să lucreze din nou la creşterea nivelului de trai.