Ce înseamnă astăzi Ankara pentru România

Turcia şi România s-au angajat într-un plan de acţiune pentru a spori cooperarea strategică asupra intereselor comune bilaterale, regionale şi internaţionale. Parteneriatul strategic între Turcia şi România a fost semnat în anul 2011.

Totodată, vizita premierului completează un an 2013 în care Victor Ponta a avut întrevederi cu cei mai importanţi lideri europeni, fie la Bucureşti, fie în deplasări externe, dar şi turneul asiatic prin care şeful Guvernului a mizat pe reînnodarea raporturilor economice cu statele din fostul bloc comunist.

Pe agenda discuţiilor dintre cele două părţi s-au aflat o serie de teme cu semnificaţii importante atât pentru România cât şi pentru Turcia. Este vorba în primul rând de sfera proiectelor economice, energetice şi de securitate, strategice pentru două state riverane la Marea Neagră şi în acelaşi timp membre ale NATO.

Pe palierul economic, dialogul dintre partea română şi cea turcă s-a axat pe comerţul dintre cele două state şi investiţiile pe care Turcia le-a demarat în România. Astfel, dintre ţările non-UE, Turcia este partenerul comercial numărul 1 al României. Aproximativ 13.000 de companii turce sunt active în România, unde lucrează peste 150.000 de persoane, cu investiţii totale în ţară ajungând la 5 miliarde de euro.

Una dintre mizele discuţiilor bilaterale a fost legată de dorinţa exprimată de România privind ridicarea embargoului impus in 2011 asupra importului de oi din ţara noastră. Autorităţile de la Ankara susţin că animalele noastre ar avea Encefalopatie Spongiformă, o boală practic inexistentă în România. Pe de altă parte, aproape 70% din legumele importate de România provin din Turcia. Autorităţile române au declarat că am putea interzice importul şi tranzitul de legume din pricina nivelului mare de pesticide. În plus, datele oficiale arată că Turcia cumpără aproape o treime din producţia noastră de îngrăşăminte pentru agricultura. În termeni nominali, valoarea exporturilor României către Turcia este de aproximativ 2 miliarde de euro anual, însemnând în principal fier vechi, maşini şi îngrăsăminte, în timp ce ţara noastră importă din Turcia în special fructe, legume şi produse alimentare de aproximativ 1,5 miliarde pe an.

Prezent la întâlnirea cu reprezentanţii mediului de afaceri din Turcia, premierul Ponta a fost primit favorabil, investitorii turci fiind interesaţi de condiţiile în care şi ei pot primi ajutor de stat conform normelor Uniunii Europene şi i-au cerut acordarea unui astfel de ajutor, pentru dezvoltarea afacerilor în România. Pe piaţa din România îşi derulează activitatea două mari companii turceşti: Arçelik, care a achiziţionat fabrica de produse electrocasnice Arctic Găeşti, şi Kombassan Holding AS, care a cumpărat fabrica Rulmenţi Bârlad.

În domeniul energetic, Turcia şi România au o relaţie de bună colaborare. Proiectul Nabucco, susţinut atât de România cât şi de Turcia a pierdut competiţia în faţa South Stream, însă interesele care domină cooperarea româno-turcă nu dispar odată cu eşecul Nabucco. Spre exemplu, acordul AGRI, care presupune construcţia a două terminale de gaz lichefiat de către România, Georgia şi Azerbadjan (cu care ţara noastră are un parteneriat strategic încă din 2009), pentru aducerea gazului azer spre Europa rămâne un proiect de actualitate.

Tot pe zona energetică, cele două state vizează construcţia unui cablu submarin de alimentare cu energie electrică între Istanbul şi Constanţa. Proiectul a atras deja priviri în Europa, Suedia, de pildă, declarându-se interesată şi gata să impulsioneze realizarea acestui traseu. Cablul de 400 de kilometri ar permite României, ţară cu excedent de electricitate, să pătrundă pe piaţa ofertantă a Turciei, evitând tranzitul prin Bulgaria şi, deci, plata unor taxe considerate prea mari. Proiectul este estimat la 1,5 milioane dolari per kilometru (în total, circa 600 milioane dolari), iar Transelectrica şi compania Vattenfall Power Consultant AB din Suedia au semnat încă din vara lui 2009 acordul pentru realizarea studiului de fezabilitate.

România şi vecina de peste Marea Neagră sunt legate de interese comune şi în domeniul securităţii, ambele state fiind membre NATO. De remarcat că Guvernul de la Ankara a acceptat să găzduiască pe teritoriul său un radar din cadrul scutului SUA chiar în ziua în care responsabilii români şi americani semnau la Washington acordul pentru amplasarea interceptorilor la Deveselu.

De asemenea, poziţia României faţă de integrarea Turciei în Uniunea Europeană a rămas neschimbată, ţara noastră sprijinind în continuare eforturile Executivului de la Ankara privind aderarea la UE. Astfel, premierul Ponta a afirmat că România va susţine necondiţionat aderarea Turciei la Uniunea Europeană. „O Europă care ar include Turcia ar fi o Europă mai puternică“, a mai spus el. „Dezvoltarea relaţiilor noastre economice este singura soluţie pentru a asigura un nivel de viaţă mai bun pentru cetăţenii ţărilor noastre. Am venit aici să spun că Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi că îmi exprim speranţa că putem mări aceste schimburi“, a explicat premierul.

Vizita premierului Victor Ponta în Turcia şi întâlnirea cu omologul Recep Tayyip Erdogan reprezintă un nou episod pe care Executivul de la Bucureşti îl bifează din perspectiva continuării eforturilor de repoziţionare a României pe harta geopolitică şi geostrategică. Un demers important, în contextul în care preşedintele Băsescu este tot mai izolat pe palierul politicii externe.