Ce înseamnă avizul negativ primit de Motoc pentru CEDO de la comisiile juridice ale Parlamentului

Pentru cei care nu sunt la curent cu subiectul, comisiile juridice şi pentru drepturile omului reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ candidatura pentru funcţia de judecător CEDO a Iuliei Motoc.

Judecătoarea CCR, care se vrea la CEDO, a primit cel mai mic număr de voturi „pentru”, doar 12, din cele 28 de voturi validate. Ceilalți doi candidați, Bianca Guțan și Florin Streteanu, au primit 24 respectiv 25 de voturi „pentru”, iar candidatul de rezervă Tudor Panțâru a strâns 23 de voturi favorabile. Conform acestui vot, Iulia Motoc a fost singurul candidat care a primit aviz negativ din partea comisiilor reunite. În conformitate cu OUG 21/2013, avizul comisiilor parlamentare este unul consultativ și nu produce efecte juridice, important fiind votul din plenul APCE, care va desemna cine va fi următorul judecător al României la CEDO.

Procedura de selecționare a candidaților pentru funcția de judecător CEDO a suferit modificări în această primăvară prin Ordonanța de Urgență a Guvernului 21/2013, contestată la CCR și considerată ca fiind constituțională. Această modificare a iscat un „război”, așa cum l-a titrat presa, între Victor Ponta, care dorea ca nominalizările pentru funcția de judecător CEDO să fie făcute de o comisie specială, din care să facă parte ministrul afacerilor externe, ministrul afacerilor interne, agentul guvernamental pentru CEDO, directorul Directiei pentru afaceri europene și drepturile omului din MAE, un membru al CSM, un judecător de la ÎCCJ, Avocatul Poporului și două cadre didactice de la facultățile de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, motivând necesitatea ca aceste nominalizări să fie făcute într-un timp cât mai scurt posibil, și președintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, care dorea ca nominalizările să fie făcute de CSM și trimise spre avizare Guvernului, iar mai apoi comisiilor parlamentare. Această dispută a fost decisă de CCR în favoarea lui Victor Ponta, Augustin Zegrean, președintele CCR, motivând faptul că ordonanța este constituțională deoarece decizia finală aparține oricum „Parlamentului European”. Trecem peste afirmația președintelui CCR, care confundă Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei cu Parlamentul European, două instituții distincte și cu roluri diferite.

Așadar, conform noii ordonanțe, comisia a făcut trei propuneri de candidați și o rezervă, care au primit mai apoi avizul Guvernului și s-au îndreptat către Parlament, unde comisiile juridice și pentru drepturile omului ale Senatului și Camerei Deputaților reunite au dat trei avize pozitive și unul negativ.

Dincolo de acest semnal destul de clar pentru doamna Motoc, plecarea acesteia de la CCR ar fi un lucru bun pentru USL, deoarece înlocuitorul doamnei Motoc va fi desemnat de Senat. Studiind CV-ul doamnei Motoc vedem că oricum aceasta este mai potrivită la CEDO, având mai multe în comun cu drepturile omului, decât cu Constituția României. Bonus, aceasta va fi mai aproape de soțul său, ambasadorul României la UE, dl Mihnea Motoc.