Ce înseamnă codul roșu

De câteva zile a venit iarna în mod real, nu doar calendaristic, țara noastră fiind ținta mai multor fenomene meteorologice extreme. Pe lângă stratul de zăpadă, care începând cu ziua de vineri s-a depus în majoritatea regiunilor țării, Muntenia și Moldova au fost lovite și de un ger năprasnic. După ninsoarea viscolită de vineri și sâmbătă, duminică se părea că situația s-a mai calmat. Marți seară însă, Administrația Națională de Metereologie (ANM) a emis o nouă serie de avertizări și atenționări ce vizează mai multe județe .

În acest context, în spațiul public au apărut discuții despre importanța pe care buletinele informative emise de la ANM le au în ceea ce privește acțiunile auorităților. Așa cum ne puteam aștepta, criticii actualei puteri au început să țipe că ANM exagerează situația pentru a da Executivului ocazia de a realiza un joc de imagine în legătură cu mobilizarea resurselor. Aceste critici, care în primul rând se leagă de modul în care ANM-ul a emis avertizări de cod portocaliu și roșu, nu au nimic de-a face cu realitatea, mai ales dacă avem în vedere metodologia în urma căreia Administrația Națională de Metereologie stabiliște gravitatea situației.

Codul de culori, invocat frecvent în ultimele săptămâni, a fost implementat în România începând cu 2005, pentru a crea un cadru unitar european de raportare la situațiile de urgență cauzate de fenomene meteorologice. Conform prevederilor adoptate atunci, ANM trebuie să atragă atenția asupra anumitor fenomene meteorologice ce pot avea consecințe asupra vieții oamenilor și a infrastructurii printr-un cod unitar. Astfel, fiecărui județ îi va fi atribuită o culoare – verde, galben, portocaliu sau roşu – în funcţie de nivelul de avertizare care se impune. Actualizarea culorilor trebuie să se facă zilnic sau la câteva ore, în funcţie de durata şi de severitatea fenomenului meteorologic semnalat.

Sub incidența acestor coduri de culoare intră fenomene meteorologice extreme precum vântul puternic, ploile importante cantitativ, ninsori abundente şi polei, descărcările electrice frecvente, canicula (valori de temperatură egale sau mai mari de 35 grade Celsius) și gerul (valori de temperatură sub -10 grade Celsius). De fiecare dată când ANM emite o atenționare de cod galben sau o avertizare, de la codul portocaliu în sus, Administrația trebuie să precizeze și fenomenul la care se referă.

Cu alte cuvinte, dacă ANM emite, să zicem, pentru București o avertizare de cod portocaliu de ger –sau viscol-, atunci în perioada menționată în comunicat se așteaptă ca pe raza Capitalei să aibă loc o intensificarea a vântului dincolo de 70 km/h pe fondul unor ninsori abundente. În acest caz, pentru a se justifica codul portocaliu, efectele gerului trebuie să fie de natură să poată afecta în mod considerabil viața oamenilor, infrastructura rutieră și alimentarea cu electricitate a populației din zonă.

Codul roșu de viscol reprezintă nivelul superior, în care intesitatea vântului și grosimea stratului viscolit de de zăpădă sunt de natură să pună în primejdie viața oamenilor, circulația pe drumurile publice și desfășurarea vieții economice din județul vizat de atenționare. Între codul portocaliu și roșu, criteriul de departajare nu este legat atât de factori meteorologici cât de efectele acestora.

La fel ca și avertizarea de cod portocaliu, avertizarea de cod roșu duce la activarea, la nivelul fiecărui județ, a Comitelui Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care face parte prefectul, șefii Inspectoratelor pentru Situații de Urgență și alți membri ai autorităților locale. În cazul gerului, aceste comitete trebuie să coordoneze activitățile întreprinse de autoritățile locale responsabile cu rezolvarea problemelor apărute din cauza ninsorii și vântului până la normalizarea situației. Peste aceste comitete se află Comandamentul de iarnă de la nivelul Guvernului, care are rolul de a administra situația la nivel național și de a aloca resurse suplimentare pentru județele în care este nevoie.

De la începutul viscolului, toate aceste instituții au funcționat la turaţie maximă, asigurând de la nivelul ANM până la nivelul autorităților locale fluxul informațional necesar bunei funcționări a sistemelor prezentate anterior. Este normal ca anumite probleme să existe, dar faptul că până în prezent nu au existat situații care să semene cu se s-a întâmplat în 2012, când inclusiv DN 1 a fost blocat pentru câteva zile, este reprezentativ pentru modul în care a funcționat celula de criză de la nivelul Executivului. După întrunirea de marți seară a Comandamentului de iarnă, toate instituțiile statului au înțeles ce au de făcut și fenomenele meteorologice extreme nu au paralizat țara decât pe zone restrânse.

Până în prezent, în ciuda condițiilor meteorologice care pe alocuri sunt extreme, autoritățile civile și-au făcut treaba atât din punctul de vedere al rezolvării situațiior cât și al prevenirii lor.

Gerul care s-a abătut asupra României în ultimele zile reprezintă un test pe care actualul Executiv l-a trecut, până acum, cu brio. Dincolo de acuzaţiile defăimătoare ale adversarilor politici, instituţiile şi factorii care trebuiau să intervină s-au achitat cu prisosinţă de sarcini. Faptul că ANM-ul a emis avertizările care s-au impus la momentul potrivit a permis ca Executivul să pună în aplicare planurile și procedurile anterior elaborate pentru o asemenea situație. Cei care critică instituirea codului roșu în mai multe județe trebuie doar să observe că factorii responsabili cu intervenţiile îşi face treaba, iar instituţiile cu atribuţii de coordonare funcţionează în parametrii optimi, în condiţii de iarnă extremă.