Ce înseamnă încheierea acordului stand-by cu FMI

Prin decizia luată de către Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional care a avizat pozitiv scrisoarea de intenție trimisă de la București, cabinetul Ponta devine primul guvern al României din ultimii 10 ani de zile care reușește finalizarea cu succes a unui acord stand-by.

Acordul Romaniei cu FMI și UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost unul de tip preventiv, pe care autoritățile l-au deschis fără însă să tragă fonduri. Înțelegerea cu Fondul a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009.

Îndeplinirea obligațiilor la care partea română s-a angajat prin acest acord a fost pentru mult timp sub semnul întrebării. La preluarea guvernării de către USL, România înregistra rămâneri în urmă semnificative în privința atingerii majorității țintelor propuse. În plus, nu existau încă semne clare de redresare economică, iar populația ajunsese la capătul răbdării ca urmare a măsurilor de austeritate deosebit de dure pe care guvernarea PDL, girată de la Palatul Cotroceni, le-a pus în aplicare.

În aceste condiții, guvernarea USL a trebuit să facă un adevărat tur de forță pentru a recupera întârzierile acumulate și a obține încheierea cu succes a acordului stand-by. Și, cum sarcina era extrem de dificil de îndeplinit, a fost nevoie de o amânare cu trei luni a finalizării acordului, astfel încât România să se poată prezenta în fața board-ului FMI cu temele perfect făcute.

Ceea ce s-a și întâmplat. Am reușit să reducem arieratele acumulate în economie la 300 de milioane de lei la nivelul autorităților locale, respectiv la 20 de milioane de lei la nivelul bugetului central. În ciuda vocilor care prevesteau un eșec și a dificultăților întâmpinate pe parcurs, privatizarea CFR Marfă a fost încheiată cu succes. Au fost listate și vândute 15% din acțiunile statului de la Transgaz și s-a contractat consultatul de tranzacţie pentru o ofertă publică iniţială de 15% din capitalul social al Complexului Energetic Oltenia.

În același timp, cabinetele conduse de Victor Ponta au reușit să găsească echilibrul între nevoia reducerii deficitelor și necesitatea sprijinirii creșterii economice, respectiv a majorării puterii de cumpărare a populației. Pe de o parte, au fost luate o serie de măsuri care au țintit în mod special către creșterea nivelului de trai pentru categoriile de populație care au fost cele mai afectate de măsurile de austeritate – majorarea pensiilor, restituirea CASS, reîntregirea salariilor bugetarilor. Totodată, au fost implementate politici de sprijin pentru agenții economici și au fost stimulate investițiile. Pe de altă parte, guvernele USL au  continuat politica de stabilizare macroeconomică și consolidare fiscală, ceea ce a permis ieșirea României din procedura de deficit excesiv.

Ca urmare, datele venite dinspre economia românească au început să arate tot mai bine. România a obținut a treia creștere economică din Europa în primul trimestru al anului 2013, balanța comercială a revenit pe plus pentru prima dată din anii ’90, iar indicii care măsoară atractivitatea investițională pe piețele financiare au înregistrat record după record.

În aceste condiții, încheierea cu succes a acordului stand-by era logică. Performanța, care a mai fost atinsă doar de către cabinetul Năstase, trebuie echivalată cu un semnal de încredere din partea oficialilor Fondului în politicile guvernamentale și în programul economic al USL.

Avizul pozitiv obținut la încheierea acordului stand-by reprezintă un semnal important, care nu face decât să sporească credibilitatea de care România se bucură în prezent pe piețele financiare internaționale și în ochii oamenilor de afaceri străini. Iar acest tip de credibilitate înseamnă în fond creșterea atractivității economiei românești și a potențialului său de a atrage investiții care generează venituri la bugetul de stat și creează locuri de muncă.

Desigur însă că, pentru a păstra această credibilitate, este nevoie să ne continuăm parcursul pozitiv și să ne asigurăm că luăm toate măsurile pentru ca economia românească să nu deraieze de la trendul pozitiv consolidat pe care s-a înscris în ultima perioadă. Iar aici poate fi avută în vedere inclusiv varianta unui nou acord stand-by, în condițiile în care specialiștii avertizează asupra faptului că economia mondială nu este încă perfect refăcută de pe urma crizei și că este posibil să asistăm la noi perturbații, care ar putea să afecteze inclusiv România.

Dar simplul fapt că am reușit pentru prima dată în ultimul deceniu să ne îndeplinim obligațiile asumate este un element de natură să demonstreze oamenilor de afaceri străini și piețelor financiare că România poate fi un partener de încredere și că nu greșesc atunci când investesc la noi în țară.