Ce interese apără FNSA?

Totodată însă, premierul preciza că, pentru a putea fi luată o asemenea măsură, urmează să fie desființate toate posturile neocupate existente în sistem. Altfel spus, că urmează să se facă o reducere a posturilor existente pe hârtie, dar pe care la ora actuală nu este încadrat personal, ca urmare a măsurilor luate în mod special în perioada 2009-2011, când numărul angajaților din sistemul public a cunoscut o reducere drastică.

Măsura anunțată de către cabinetul Ponta nu implică așadar concedierea personalului existent, ba dimpotrivă, creează premisele completării necesarului de angajați în domenii cheie ale sistemului public.

Cu toate acestea, decizia cabinetului a fost primită critic de către sindicaliștii din administrație. Astfel, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie a trimis marţi o scrisoare premierului Victor Ponta, pentru a-l informa că respinge proiectul de act normativ privind reducerea posturilor vacante.

FNSA susține că măsura pe care cabinetul intenționează să o ia riscă să conducă la desfiinţarea multor compartimente din instituţiile publice locale. "Prin reducerea posturilor vacante, foarte multe compartimente din instituţiile publice locale se vor desfiinţa, spre exemplu direcţii care au ocupate mai puţin de 15 posturi, servicii care au ocupate mai puţin de şapte posturi sau birouri cu mai puţin de cinci posturi ocupate”, argumentează FNSA.

Numai că argumentul sindicaliștilor nu ține. La ora actuală, în ciuda faptului că fiecare guvern post-decembrist și-a propus sub o formă sau alta să reformeze aparatul de stat, rezultatele sunt mai multe decât nesatisfăcătoare. România are o administrație și un aparat de stat puternic afectate de birocrație, ineficiente și care de foarte multe ori servesc de o manieră care lasă de dorit interesele cetățeanului.

Iar una dintre problemele cele mai spinoase din sistem, recunoscută de altminteri inclusiv de cei care lucrează în interiorul său, este legată de neadecvarea resurselor, inclusiv a celor de personal, la nevoile reale. De altminteri, oricine a avut de-a face în ultima perioadă cu sistemul medical sau are copii de vârstă școlară poate să confirme că este nevoie de mai mulți medici pentru a oferi o asistemță medicală de calitate, sau că actul educațional are de suferit în condițiile în care de multe ori clasele sunt supradimensionate din pricina lipsei de personal.

În schimb, doar în adminsitrația publică locală, din totalul de posturi existente, nu mai puțin de  24 la sută sunt la ora actuală vacante. Ceea ce recunoaște inclusiv FNSA.

Sindicalștii par însă să prefere perpetuarea acestei situații absurde, care afectează buna funcționare a unor componente cheie ale sistemului, cum este educația sau sănătatea, de teamă ca nu cumva, prin decizia cabinetului, să fie necesară reorganizarea organigramelor administrațiilor publice locale, ca urmare a desființării unor direcții sau departamente.

În primul rând, o asemenea reorganizare nu ar face în niciun caz rău sistemului, ba dimpotrivă, îi va îmbunătăți funcționarea, în condițiile în care va permite, cel puțin în unele cazuri, o scurtare a circuitului birocratic. În al doilea rând, o asemenea măsură nu înseamnă în mod automat, așa cum o sugerează FNSA, concedierea personalului care lucrează încă în departamentele sau direcțiile afectate.

Singurii care riscă întradevăr să își piardă locul de muncă sunt șefii direcțiilor și departamentelor afectate și e foarte probabil că FNSA apără interesele acestor șefi, iar nu pe cele ale sindicaliștilor de rând, pe care măsura preconizată de către cabinetul condus de Victor Ponta nu are de ce să îi deranjeze.

În această bătălie, premierul are însă un aliat foarte important: cetățeanul. Pentru că, în timp ce FNSA se luptă să conserve o stare de fapt anormală, care nu servește nimănui decât unor șefi parașutați în administrație pe considerente politice, cabinetul încearcă să reformeze un sistem care de prea mult timp îngreunează dezvoltarea României și viața fiecărui român în parte. Și atenție, este vorba despre o reformă calitativă, care va permite îmbunătățirea situației din domenii prioritare, iar nu una numeric-contabilă, ca în vremea guvernărilor Boc, când posturile erau tăiate fără ca nimeni să se preocupe de efectele concedierilor asupra calității serviciilor prestate.

Ca urmare, este de sperat că, spre deosebire de guvernele care l-au precedat, cabinetul Ponta va avea suficientă voință politică pentru a duce la bun sfârșit acestă sarcină și a oferi acestei țări administrația corectă și eficientă de care are nevoie.