Ce mâncăm când ţinem post?
Postul Paştelui sau Postul Mare este postul dinaintea Învierii Domnului. Se spune despre Postul Paştelui cum că este cel mai aspru dintre toate cele patru posturi din an, dar şi cel mai lung.
Perioada postului este una a purificării trupului şi a spiritului, însă din punct de vedere nutrițional lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Mai ales în contextul unei vieţi aglomerate de probleme, responsabilităţi şi stres, poate părea destul de complicat să ai şi un regim alimentar corect în timpul postului.
Pentru că de astazi începem postul Paştelui şi corpul nostru va trece printr-o perioadă delicată, în care este privat de carne, ouă, lapte, brânză, Cori Grămescu ( nutriţionist) vine în ajutorul celor care îşi doresc să ţină postul corect, fără că organismul să simtă lipsa de alimente “dulci”.
Cori Grămescu ( nutriţionist) ne ofertă cinci reguli simple care ne vor ajuta să ştim ce alimente trebuie să consumăm în post, pentru a ne asigura că mâncăm alimente hrănitoare care totodată ne ajută la detoxifierea organismului.
Regula nr. 1: Asigurarea aportului de proteine în post şi totodată, asocierea corectă astfel încât să asigurăm organismului profilul complet de aminoacizi esenţiali – elemente pe care nu le putem sintetiza, ci trebuie să le aducem prin aport alimentar.
“Pentru aceasta nu este nevoie să urmăm un plan strict de combinare a alimentelor, ci să adoptăm o dietă diversificată şi cât mai bogată în alimente naturale. Pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine, trebuie să consumăm în post linte, năut, mazăre, tofu şi tempeh, migdale şi nuci, spanac şi broccoli, orez integral, quinoa şi cereale integrale neprocesate – ovăz, secară precum şi mei, hrişca, amaranth. Proteine mai găsim şi în derivatele acestor produse – lapte de soia, de migdale etc. “
Regula nr. 2: Consumul ridicat de legume
“Aceasta ar trebui să reprezinte baza alimentaţiei în post şi nu numai, pentru că au o densitate caloric mică, adică la un volum mare aduc puţine calorii şi o densitate nutriţională mare, adică la un volum mic aduc mulţi nutrienţi – în special vitamine, enzime şi minerale. Pentru a nu ridica probleme mari de digestie ar trebui ca la început să consumăm deopotrivă legume crude şi preparate termic, pentru că aportul ridicat de fibre poate cauza la început o uşoară senzaţie de balonare. De asemenea, este important să alegem legume din surse verificate, în care există şi se aplică norme stricte de control al pesticidelor – ţările din UE sunt întotdeauna o alegere mai bună pentru sănătate. În această grupă ar trebui să se regăsească legumele fibroase – morcov, ţelină, păstrânac, pătrunjel, ridichi, sfeclă, gulii, napi, cartofi dulci, precum şi ardei, roşii, pentru salate, legume verzi – urzici, untişor, lobodă, măcriş, leurdă, spanac, broccoli precum şi alte legume – ciuperci, praz, sparanghel etc.“
Regula nr. 3: Alimente care ar trebui scoase din alimentaţia de post
“Este vorba despre produsele ultra-procesate de post, cum sunt unele pate-uri de soia, crenvuşti de soia, caşcavalul vegetal şi alte asemenea.Este de ajuns să citiţi etichetele acestor produse, pentru a vedea ce aport de aditivi alimentari au. Se pot înlocui cu succes cu pate-uri de nuci cu linte, hummus, pate de caju cu condimente sau brânză de caju şi nuci, care se prepară foarte uşor acasă.“
Regula nr.4: Numărul de mese şi organizarea zilnică a activităţii
“Trebuie să mâncăm 3 mese principale şi 1-3 gustări, pentru a preveni apariţia senzaţiei de foame. Ideal este să consumăm cerealele integrale – şi aș include aici nu doar cerealele că atare ci şi derivatele – pâinea, pastele în prima parte a zilei , la micul dejun şi prânz. Iar pentru cină şi gustarea de seară să consumăm legume, nuci şi seminţe şi eventual o porţie de lapte de soia/migdale. Tot în prima parte a zilei ar trebui să conumam şi fructele de sezon – dar trebuie să ţinem cont că ele ar trebui consumate singure, ca o masă de sine stătătoare, la 1.5 ore distanţă de mesele principale”.
Regula nr. 5: Hidratare
“Este foarte important să bem cel puţin 2 litri de apă pe zi, pentru a reduce riscul de tulburări ale tranzitului digestiv. Aportul crescut de fibre este foarte sănătos pentru organism, dar o creştere bruscă poate cauza pe termen scurt constipaţie, mai ales dacă nu bem suficientă apă. Ar trebui evitate sucurile, cafeaua în exces şi ceaiurile laxative.“
În perioada postului putem consuma şi unele alimente cu proprietăţi nutritive mai concentrate, cum ar fi proteina de cânepă sau de mazăre, pudra de chlorella şi spirulină, uleiul de cocos sau de silimarină, germenii de broccoli sau de ridiche neagră, pentru a accelera procesul de detoxifiere şi regenerare a organismului, dar aceste ingrediente active trebuie introduse cu măsură în alimentație.
“Aceste lucruri ar trebui făcute la indicaţia unui specialist – medic sau nutriţionist, pentru că pot influenţa anumite boli şi afecţiuni preexistente”, spune Cori Grămescu.
Pe lângă o alimentație corectă, în această perioadă este indicat să facem mişcare, pe cât posibil după un program regulat şi constant şi să încercăm acolo unde se poate, să petrecem cât mai mult timp în aer liber, pentru a limita efectele asteniei de primăvară.
Postul este şi o perioadă a liniştirii spirituale, aşa că trebuie să acordăm o atenţie deosebită şi introspecţiei, găsirii liniştii sufleteşti şi purificării spirituale, fiecare abordând calea pe care o crede de cuviinţă