Ce modificări aduce Florin Iordache legilor justiției: Cele mai controversate prevederi adoptate de comisia specială

Aspru criticat de către societatea civilă, de asociațiile și forumurile de judecători și procurori, de președintele Klaus Iohannis, de ambasadele străini și chiar de către Departamentul de Stat american, acesta conține anumite prevederi extrem de controversate care ridică semne privind independența justiției și afectarea luptei anticorupție.

Hotnews a realizat o scurtă sinteză a amendamentelor controversate adoptate în comisia specială a lui Florin Iordache:

* S-a eliminat cuvantul "independenta" din articolul care defineste activitatea procurorilor. Cee ce pana acum era "Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii" a devenit "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei." (textul din Constitutie) - propunere PSD si ALDE

* "Judecatorii si procurorii sunt obligati sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare in orice mod la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva." - amendament propus de Steluta Cataniciu (ALDE)

* Magistratii nu pot fi lucratori operativi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii. Acestia completeaza o declaratie olografa in acest sens. Veridicitatea informatiilor din aceste declaratii nu mai este verificata doar de CSAT, ci si de Comisiile parlamentare de control al activitatii SRI si SIE. - propunere UNJR

*. Prin derogare de la ORICE lege, toate actele legate de justitie co-semnate de CSAT sau de serviciile de informatii sunt informatii de interes public. - propunere UNJR.

* Presedintele nu va mai putea refuza, nici macar o data si motivat, numirile propuse de CSM in functiile de presedinte si vicepresedinte la Inalta Curte de Casatie si Justitie

* Presedintele nu va mai putea refuza, nici macar o data si motivat, numirea procurorilor si judecatorilor simpli care au absolvit examenul de capacitate si a altor categorii de juristi, mai exact "foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani".

* Presedintele Romaniei nu mai poate refuza numirile judecatorilor in functii de procurori si procurorilor in functii de judecatori.

* Un magistrat nu va mai fi suspendat din functie automat atunci cand este trimis in judecata, decizia in acest sens fiind luata de catre CSM.

* Actiunea in regres - s-a stabilit ca, fata de forma in vigoare, care prevede ca "statul poate sa se indrepte" cu actiune in regres, dupa ce a achitat prejudiciul, impotriva magistratului care a comis o eroare judiciara cu rea-credinta sau din grava neglijenta, sa fie prevazut ca statului "ii revine dreptul"

In ceea ce priveste controversa privind procedura procurorilor de rang inalt - procurorul general, procurorul sef al DNA si procurorul sef al DIICOT - s-a decis in comisie ca presedintele ramane parte a mecanimsului atat in privinta numirii, cat si a revocarii. Raman in vigoare prevederile din Legea 303/2004.