Ce nu înţelege PNL legat de evaluarea miniștrilor

În timp ce Victor Ponta a anunţat o evaluare a miniştrilor propriului Cabinet, în vara acestui an, luând în calcul inclusiv o remaniere (în funcţie de rezultatul evaluării), PNL a respins din start orice posibilitate de a recurge la un astfel de demers în ceea ce îi priveşte pe liberali. PNL nu înţelege că o remaniere, realizată periodic, este în folosul imaginii Guvernului în ansamblu, dar şi în folosul partidelor, ca actori individuali.

Problema remanierii s-a vehiculat în presă în mai multe rânduri, de când USL este la guvernare, însă ea nu s-a concretizat până acum. Vehiculate au fost adesea numele Marianei Câmpeanu, al lui Varujuan Vosganian, al lui Relu Fenechiu sau al lui Constantin Niţă. În ultimele zvonuri despre remaniere s-au vehiculat numele lui Radu Stroe, Mariana Câmpeanu şi Relu Fenechiu, din partea PNL şi a lui Eugen Teodorovici şi Doina Pană de la PSD.

Remanierea este un demers util, mai ales în acele guverne care au mandate lungi sau perspectiva unui mandat întreg la guvernare. Aprecierea eficienţei activităţii guvernamentale sau a miniştrilor este greu de cuantificat şi, în lipsa unor criterii clare şi prestabilite, demersul devine unul destul de subiectiv. Însă, dacă se fixează o serie de criterii clare (de eficacitate, de eficienţă, de imagine - conflicte de interese, incompatibilităţi -, de competenţă profesională etc), s-ar putea ca un astfel de demers să fie util. Şi momentul ales pentru remaniere este unul oportun. În general, remanierea este o temă de vară, şi, în plus, a trecut suficient de mult timp pentru a putea fi evaluată activitatea unui ministru şi ducerea la bun sfârşit a unor obiective punctuale.

Ceea ce a anunţat premierul Victor Ponta este o evaluare a miniştrilor şi a întregului aparat guvernamental şi, dacă se va considera necesar, se va recurge şi la remaniere. Totuşi, premierul a atras atenţia că se va face această evaluare în cadrul PSD, lăsând să se înţeleagă faptul că şi PNL ar putea să facă acelaşi lucru în propriul partid. Crin Antonescu s-a grăbit însă să spună că toţi miniştrii liberali beneficiază de susţinerea fără rezerve a PNL şi că activitatea lor în Executiv nu justifică o remaniere.

Replica PNL este pripită, Crin Antonescu nedându-şi seama că nu este în avantajul partidului afişarea unei autosuficienţe exagerate în ceea ce îi priveşte pe miniştrii liberali. Când spune că miniştrii liberali nu au probleme, PNL ia în calcul doar anumite criterii de evaluare a prestaţiei unui ministru, cea de efectivitate, în sensul de „effectiveness” (evaluare prin care publicul să poată aprecia dacă rezultatele obţinute în urma implementării politicilor publice sunt conforme cu obiectivele stabilite iniţial). Şi, în acest sens, Crin Antonescu a ilustrat cât se poate de clar pe Relu Fenechiu că are în vedere doar acest criteriu: laudele publice prin care a ţinut să arate că ministrul Transporturilor a privatizat CFR Marfă în termenul fixat şi că procesul a fost şi unul de succes.

Ceea ce nu iau în calcul PNL şi Crin Antonescu atunci când resping orice variantă a remanierii este criteriul de legalitate şi de moralitate: faptul că au dosare pe rol în instanţe, sau suspiciuni de incompatibilitate, sau conflicte de interese. Este adevărat că prezumţia de nevinovăţie funcţionează, după cum şi Victor Ponta a precizat în mai multe rânduri (chiar cu privire la Relu Fenechiu), dar în condiţiile în care avem o monitorizare pe Justiţie din partea Comisiei, extrem de sensibilă la acest subiect, partidele ar trebui să evite să pună în funcţii cheie oameni cu probleme serioase în justiţie. Nu este cazul PNL, care nu a luat în calcul acest criteriu încă de la început, din 2012, când şi-a desemnat membrii în Guvern.

Prin urmare, evaluarea activităţii guvernamentale, soldată sau nu cu remaniere, este un demers de imagine util atât pentru USL, cât şi pentru partidele componente. PSD s-a arătat disponibil măcar să facă această evaluare, Victor Ponta precizând că este treaba PNL să vadă dacă va face acelaşi lucru. PNL nu avea nimic de pierdut dacă îşi afirma disponibilitatea de a vedea în ce măsură miniştrii proprii ar putea fi schimbaţi.

Cele mai recente şi mai des vehiculate nume ar fi, de la liberali, Radu Stroe, Mariana Câmpeanu şi Relu Fenechiu. Radu Stroe, ar fi vizat pentru maniera în care a gestionat incidentul de la examenul de bacalaureat de la Bolintineanu, în timp ce Relu Fenechiu are probleme vechi cu justiţia şi stă zilele acestea sub presiunea pronunţării instanţei în dosarul Transformatorul.

În ceea ce o priveşte pe Mariana Câmpeanu, numele său a fost legat în ultima vreme de mai multe scandaluri de corupţie: dosarul în care au fost trimise în judecată cele mai apropiate colaboratoare de la minister, Iuliana Coruţ şi Paula Mănuceanu, sau dosarul în care fiul său a fost trimis în judecată de DNA pentru acuzaţii de abuz în serviciu. Cine şi dacă va fi remaniat, vom vedea. Dar, înainte de toate, este în avantajul partidelor din coaliţia de guvernare să îşi facă un calcul cost-beneficii între evaluarea propriilor miniştri pe criterii de competenţă, profesionalism, eficienţă/eficacitate sau integritate (probleme cu justiţia) etc.