Ce pas mai face Guvernul pentru a limita puterea discreţionară a băncilor

Potrivit proiectului de lege pe care Executivul doreşte să îl depună săptămâna viitoare la Parlament, Guvernul va limita comisioanele interbancare pe care banca emitentă a unui card le percepe de la banca acceptatoare pentru plăţile la comercianţi la valori de 0,2% pentru cardurile de debit şi de 0,3% pentru cele de credit.

În prezent, aceste comisioane sunt în România în jur de 1-1,2%, valori pe care inclusiv şeful Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, le clasifică ca fiind nejustificat de ridicate din punct de vedere economic în raport cu cât costă administrarea sistemului de plăţi electronice. Mai mult, Chiriţoiu apreciază că scăderea costurilor de administrare va impulsiona dezvoltarea plăţilor realizate în România cu ajutorul cardurilor, aducând pe termen mediu şi lung beneficii tuturor părţilor implicate.

Această politică se încadrează în trendul european de a reduce costurile de administrare a formelor electronice de plată, atât în ceea ce priveşte operaţiunile desfăşurate în interiorul statelor UE cât şi în ceea ce priveşte comisioanele interbancare transfrontaliere. De exemplu, la începutul lunii februarie Comisia Europeană a reuşit limitarea comisioanelor existente între băncile din zece state euro la 0.3% din valoarea fiecărei tranzacţii, în urma unei investigaţii anti-trust îndreptată împotriva practicilor Visa Europe.

Dincolo de toate aceste considerente de ordin general, din decizia luată de executivul de la Bucureşti cel mai mult vor avea în final de câştigat clienţii băncilor, care vor beneficia de servicii mai transparente şi la costuri de administrare mai reduse. Implicarea Guvernului Ponta în reglementarea comisioanelor interbancare percepute pentru operaţiuni electronice cu carduri poate fi de natură să scoată la lumină o serie de costuri suplimentare pe care băncile din România le percep în prezent în mod nejustificat, doar pentru a creşte propriile profituri.

Nu de puţine ori, clienţii insituţiilor financiare din ţara noastră care deţin carduri s-au trezit cu o serie de taxe suplimentare nespecificate în contractele semnate iniţial cu băncile la care au deschise conturi. Păstrând proporţiile, modificarea de către Guvern a comisioanelor de utilizare a cardurilor bancare reprezintă un eveniment similar cu introducerea formulei de calcul a dobânzii anuale efective (DAE), politică care a transparentizat activităţile băncilor.

Desigur, instituţiile bancare vor căuta maniere de a aplica noi costuri de administrare a cardurilor. Pe de altă parte, decizia executivului de a limita comisioanele percepute tranzacţiilor electronice este de natură să scoată în evidenţă o problemă existentă de multă vreme pe piaţa financiară din România, protejându-i astfel pe români de o serie de practici abuzive ce durează deja de prea multă vreme.