Ce pazește liberalul Stroe?
După săptămâni de proteste pentru și împotriva câinilor de pe străzi, iată, a căzut ca un reality check din senin întrebare: javrele, ca javrele, dar ce ne facem cu maidanezul biped, de lângă noi?
O redacție întreagă a sărit revoltată după ce, în plină zi și la mai puțin de 500 de metri de clădirea guvernului ,o jurnalistă, colega lor, a fost amenințată cu un cuțit, târâtă din plină stradă și violată într-un scuar de lângă carosabilul pe care se scurgea un flux auto de sute de mașini.
Deși femeia s-a zbătut , a strigat, a făcut semne disperate, nimeni din cei care treceau la acea oră nu a dat nici măcar un telefon la 112.
Trăim vremuri mizere, veți spune. Dar suntem curioși, domnul ministru liberal Stroe ce păzește, dacă așa ceva se poate întâmpla într-o zonă centrală din capitala unui stat european, în plină zi, cu o armată de cetățeni zombificați – iertați-mă, dar altfel nu le pot spune – care trec apatici pe lângă scena unui viol?
Cetățenii neajutorați, prea slabi ca să se apere singuri și mă referi aici fără echivoc la bătrâni, la femei, la copii, ce trebuie să facă în capitala în care lege există, se modifică și se aplică doar dacă iese hippstărimea la un protest cu șezătoare? Să iasă, probabil, la un protest maraton în care să ceară ca statul, care nu-i mai apără, să le dea voie să se înarmeze?
Și înainte ca acest subiect să dea apă la moară melițelor televizate, capabile să transforme orice subiect într-o peltea de talk-show și înainte ca acest subiect să trezească hienele interesate să plătească poliție politice, vin și spun cu toată răspunderea: nu, nu vreau ca ministrul Stroe să-și dea demisia.
Vreau ca domnul ministru să se ducă la patul femeii, să o privească în ochi și să-și ceară scuze, imaginându-și că în locul femeii necunoscute care a pățit nenorocirea, ar fi putut fi pe patul de spital chiar o rudă apropiată a acestuia.