Ce prevede proiectul care înfiinţează Fondul Suveran de Investiţii, adoptat de Parlament

La adoptarea proiectul în plenul de miercuri al Camerei Deputaţilor, for decizional, liberalii au anunţat, prin vocea liderului deputaţilor PNL Raluca Turcan, că partidul va sesiza CCR iniţativa de înfiinţare a FSDI, aceasta argumentând că Fondul este "cel mai mare tun care se pregăteşte patrimoniului de stat din ultimii ani".

"Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii - S.A. (FSDI), precum şi modificarea unor acte normative. FSDI este persoană juridică română, organizată ca societate pe acţiuni, având ca acţionar unic statul român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice. Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport în natură reprezentat de pachete de acţiuni la diverse companii, precum şi din aport în numerar în valoare de 1.850.000.000 lei", se arată în textul actului normativ adoptat miercuri de Camera Deputaţilor, for decizional pentru iniţiativa legislativă.

Proiectul iniţiat de 181 de deputaţi şi senatori PSD şi ALDE are ca scop dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private. Un alt scop al înfiinţării FSDI este administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va funcţiona ca o societate gestionată în regim dualist, fiind administrată de un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Consiliul de Supraveghere va fi format din nouă membri desemnaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, pe baza anumitor criterii de selecţie, pe durata unui mandat de patru ani, care poate fi reînnoit de cel mult două ori. Din totalul de nouă membri, maxim doi pot fi din rândul funcţionarilor publici sau al "altor categorii de personal din cadrul autorităţii publice tutelare ori din cadrul altor autorităţi sau instituţii publice".

Ce spun analiştii despre Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii: Nu va da randament în primii 2-3 ani dacă plasează banii în proiecte publice

Banii din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) pot fi direcţionaţi către capitalizarea unor companii mari de stat care au pierderi sau către proiecte publice, dar astfel de plasamente nu vor da randament în primii 2-3 ani, a declarat pentru MEDIAFAX analistul economic Aurelian Dochia.

„Observăm că în portofoliul Fondului sunt destul de multe companii de stat care au pierderi, şi probabil prima opţiune de plasamente va fi transferul banilor de la societăţile profitabile la cele neprofitabile. Astfel de transferuri ar ocupa primii doi-trei ani din activitatea fondului. S-au discutat, pe de altă parte, şi variantele investiţiilor (n.n.- din sursa FSDI) în diverse proiecte publice, cum ar fi spitale sau şosele. Acestea sunt investiţii, desigur, benefice, dar ele nu vor aduce randament în primii doi-trei ani, în sensul clasic al câştigului”, a declarat Aurelian Dochia, care este şi consultant de investiţii.

„În cazul în care fondurile respective vor fi direcţionate către astfel de investiţii, banii s-ar epuiza destul de rapid şi practic nu ar mai fi nicio diferenţă între ceea ce ar face FDSI şi ce ar trebui să facă statul, din bugetul public”, a mai spus analistul.

Pe de altă parte, analistul consideră că Fondul ar putea avea un rating destul de bun. „Cred că, din punctul de vedere al riscului, Fondul va fi cotat destul de bine pentru că, totuşi, are în portofoliu şi unele companii foarte interesante pentru investitori. Dacă se va dori, emiterea de obligaţiuni ale acestui Fond va avea şanse mari de succes”.

„Încă nu cunoaştem toate detaliile, dar probabil că Fondul va avea un regim special, fiind destul de aproape de factorul politic. Va fi, practic, cel mai important instrument de politică economică al statului, cu o putere foarte mare de influenţă”, a mai spus Aurelian Dochia.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat miercuri, după votul favorabil privind Fondul Suveran din Parlament, că portofoliul FSDI este format din companii profitabile. „Vizavi de companii şi de modul în care acţionează acest fond, am auzit astăzi şi în Parlament fel şi fel de acuze total nefondate că cineva fură banii, nu. Sunt companii profitabile, aceasta a fost una din condiţii ca aceste companii să facă parte din fond. Chiar ieri am avut un amendament pentru a ne asigura în plus că ceea ce va intra în fond ca aceste companii se va face pe baza unei analize foarte clare pentru ca fondul să nu fie clasificat în buget, ca instrument financiar”, a declarat Eugen Teodorovici.

„S-a aprobat un capital de lucru de 2 miliarde de lei şi un capital social de 9 miliarde, se fac plăţile în tranşe, iar prima tranşă este de 200 de milioane. Restul de tranşe se fac atunci când există şi investiţiile, nu se transferă banii în mod automat către acest fond”, a menţionat ministrul.

Eugen Teodorovici a mai precizat că partea importantă care urmează după ce legea este publicată în Monitorul Oficial este modul în care se face selecţia Consiliului de Supraveghere. „Statul nu poate numi mai mult de două persoane în acest board de 9 supraveghetori ai Fondului Suveran, iar cele două persoane se vor numi pe aceleaşi crtiterii ca în Ordonanţa 109, cea privind guvernanţa corporativă, deci aceleaşi principii, criteriile sunt foarte importante pentru că acei oameni trebuie să aibă experienţă pe piaţă şi pe modul în care astfel de instrumente se derulează. Boardul analizează strategiile, aprobă strategiile pentru companiile strategice, deci nu e nimic nou, nimic fantastic”, a spus Eugen Teodorovici.

„Principalul subiect de discuţie cu cei de la Eurostat a fost modul în care se poate decide, să zicem, listarea la bursă a unei companii şi acel amendament discutat s-a şi inclus şi este astăzi în lege, exact cum Eurostatul l-a recomandat a fi”, a mai menţionat ministrul.

"Primii membri ai Consiliului de Supraveghere se numesc temporar de către acţionar prin Ministerul Finanţelor Publice, iar Consiliul de Supraveghere numeşte Directoratul, până la numirea noilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului, pe o perioadă ce nu poate depăşi 18 luni. Mandatul primilor membri ai Consiliului de Supraveghere şi ai Directoratului are ca obiectiv organizarea activităţii FSDI", se arată în actul normativ.

Conform proiectului, au fost propuse 33 de companii de stat care pentru a face parte din Fondul Suveran de Investiţii. Printre acestea se regăsesc Societatea de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Electrica S.A., E.ON Energie România S.A., OMV Petrom S.A, Telekom România Communication S.A., Engie România S.A., Antibiotice S.A., Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti S.A., Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz S.A. Chimcomplex S.A., Instalaţiilor de Ridiciat şi Recipientelor sub Presiune S.A., Compania Naţională Unifarm S.A., Compania Naţională Loteria Română S.A. şi IAR S.A.

Spre deosebire de forma adoptată de Senat, Comisia de politică economică a Camerei Deputaţilor a introdus în listă încă zece companii care nu produc profit, respectiv Compania Naţională de Căi Ferate C.F. R S.A., Societatea de Radiocomunicaţii S.A., S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., Poşta Română, Aeroportul Timişoara Traian Vuia, Uzina Termoelectrică Midia S.A., Administraţia Porturilor Dunării Fluviale S.A. şi Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile S.A.

Activitatea principală a FSDI este efectuarea de investiţii financiare în nume şi pe cont propriu, pentru care îşi asumă riscul tranzacţiilor. Strategia investiţională a FSDI se aprobă de către Guvern şi este corelată cu un set de indicatori de performanţă pe termen mediu şi lung care vizează, fară a se limita, la următoarele: "a) dezvoltarea infrastructurii în România; b) crearea de locuri de muncă; c) stimularea inovaţiei şi a noilor tehnologii; d) creşterea capitalului uman pe termen lung; e) creşterea competitivităţii economiei româneşti", potrivit sursei citate.

De asemenea, în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, Fondul Suveran de Investiţii va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale. Indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung vor fi elaboraţi de către Ministerul Finanţelor Publice (MFP), "în calitate de reprezentant al statului ca acţionar unic al FSDI, prin consultarea cu un comitet consultativ şi se aprobă de către Guvern, împreună cu strategia investiţională", se arată în proiectul de lege.

Potrivit prevederilor actului normativ, din comitetul consultativ vor face parte trei reprezentanţi ai Guvernului şi câte un reprezentant Băncii Naţionale a României (BNR), al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), al mediului academic, al industriei financiar-bancare, al Parlamentului şi al societăţii civile, iar constituirea comitetului se va face prin ordin al ministrului Finanţelor Publice.

Tot MFP va evalua anual activitatea şi modul de îndeplinire a obiectivelor FSDI, "prin raportare la indicatorii de performanţă pe termen mediu şi lung cât şi la obiectivele specifice de rentabilitate şi risc aferente strategiei investiţionale, inclusiv valoarea activului net al FSDI", conform sursei citate.

FSDI elaborează un raport de activitate pe care îl va prezenta spre avizare Ministerului Finanţelor Publice, ulterior documentul fiind transmis spre informare Guvernului şi Parlamentului, până la data de 30
iunie a fiecărui an pentru anul precedent. Potrivit actului normativ, "FSDI nu va beneficia de garanţii guvernamentale sau de orice altă formă de sprijin din partea statului".

Operaţiunile FSDI sunt finanţate din surse precum venituri obţinute din dividende încasate de la societăţile la care deţine acţiuni, venituri din tranzacţionarea de instrumente financiare emise de alte entităţi, operaţiuni cu instrumente financiare proprii, venituri din vânzarea de pachete de acţiuni din portofoliu, împrumuturi, inclusiv prin emiterea de obligaţiuni şi alte surse prevăzute de lege.

Deciziile privind managementul activelor şi pasivelor FSDI vor fi luate de către conducerea Fondului, pe baze comerciale, "fară implicarea sau acordul autorităţii publice care exercită, în numele statului român, drepturile şi obligaţiile aferente calităţii de acţionar al Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii sau al oricărei alte autorităţi sau instituţii publice".

Managementul Fondului va fi realizat într-o manieră independentă, conform cu politica investiţională a FSDI, pentru a obţine profit, "în condiţii de piaţă, prin dobândirea în nume propriu de active şi pasive şi cu asumarea riscurilor asociate unor astfel de activităti comerciale".

Societăţile din portofoliul FSDI nu se vor angaja în practici anticoncurenţiale, deoarece acesta este un lucru interzis prin Legea concurenţei nr.21/1996.

Strategiile comerciale şi comportamentul concurenţial pe piaţă ale companiilor din portofoliul FSDI vor fi stabilite de către aceste în mod independent, fără vreo influenţă, directă sau indirectă, a Fondului şi fără implicarea acestuia în activitatea de zi cu zi a societăţilor pentru care are acţiuni în portofoliu. "Este interzis orice schimb de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile din portofoliul FSDI", mai prevede noua lege.

De asemenea, "FSDI nu va impune şi/sau nu va facilita, direct sau indirect, schimbul de informaţii sensibile din punct de vedere comercial între societăţile pe care le deţine în portofoliu". Totodată, este interzisă numirea şi participarea aceloraşi persoane în organele de conducere, cum ar fi consiliu de administraţie, consiliu de supraveghere, directorat sau altele, a două sau mai multor societăţi aflate în portofoliul FSDI. Persoanele care sunt deja în conducerea unei societăţi active în acelaşi sector economic nu vor face parte din organele de conducere ale unei societăţi din portofoliul FSDI.

În ceea ce priveşte valoarea capitalului social iniţial al FSDI, aceasta se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, "în urma aprobării de către adunările generale extraordinare anuale ale acţionarilor societăţilor, a situaţiilor financiare anuale încheiate la 31 decembrie 2016".

FSDI va contracta servicii de evaluare cu societăţi sau evaluatori autorizaţi care analizează corelaţia dintre valoarea activelor aduse aport la capitalul social al Fondului şi valoarea capitalului social a acestuia.

"Dacă prin raportul de evaluare se constată că valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social iniţial al FSDI, se procedează astfel: a) în cazul în care valoarea activelor este mai mare decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de alte rezerve. Aceste rezerve pot fi ulterior încorporate în capitalul social al FSDI; b) în cazul în care valoarea activelor este mai mică decât capitalul social al FSDI, diferenţa se înregistrează în contul de capital subscris şi nevărsat", se arată în iniţiativa legislativă.

Proiectul conţine şi o derogare de la prevederile art.9 alin.(2) din Legea societăţilor nr.31/1990, drept urmare "vărsămintele aferente aportului în numerar la capitalul social iniţial al FSDI vor fi efectuate după cum urmează: a) 50.000.000 lei în numerar la constituire; b) diferenţa de capital social va fi vărsată în termen de 3 ani de la constituire".

Fondurile necesare acoperirii vărsămintelor în numerar, prevăzute la litera b) vor fi alocate de către MFP "din veniturile din privatizare în valută disponibile în contul în valută al Ministerului Finanţelor Publice deschis la Banca Naţională a României". Vărsămintele din veniturile în valută vor fi efectuate în tranşe, în lei, la cursul de schimb valabil în data vărsării fiecărei transe, comunicat de către BNR. Tranşele vor fi vărsate de către MFP în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea cererii FSDI, "formulată în conformitate cu strategia investiţională aprobată de Guvern".

"FSDI este exceptată de la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, aprobată cu modificări prin Legea nr.769/2001, cu modificările şi completările ulterioare", conform actului normativ.

Nu în ultimul rând, noua lege abrogă articolele Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A, care prevedeau că acţiunile nominative ale Loteriei Române sunt complet şi exclusiv deţinute de statul român. Prin proiectul de lege au fost abrogate şi articolele OUG 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - S.A, care stipulau că acţiunile Imprimeriei Naţionale sunt exclusiv deţinute de către stat.