Ce reprezintă o politică de stânga: un protest de factură ecologistă sau preocuparea pentru şomeri?
Despre protestele ecologiste împotriva exploatării de la Roșia Montană s-au lansat tot felul de explicații și teorii năstrușnice. Manifestările, despre care Deutsche Welle a spus că sunt cele mai mari proteste ecologice din istoria post-comunistă a României au dat apă la moară tuturor celor care mai cu o teorie, mai cu o speculație, au vrut să tragă concluzii și în sensul campaniei electorale aflată în pregătire.
A existat în mod evident și din partea opoziției de dreapta un efort de asimilare și direcționare a acestor proteste, printre manifestanți fiind văzuți Paleologu și chiar soția fostului premier Emil Boc. Referitor la o posibilă implicare a dreptei, opiniile au fost împărțite. Unii au insistat în sensul unui pragmatism în numele căruia nu s-au sfiit să-i numească pe cei din piață ”idioți utili”, încercând să-i trateze ca o masă de manevră împotriva USL. Alții au argumentat că este o greșeală susținerea manifestanților, care sunt practic în marea lor majoritate aceeași care au stricat socotelile dreptei în ianuarie 2012. S-a spus că dreapta va legitima astfel nu numai discursuri de factură marxistă dar și ”revoluția din ianuarie 2012” care a răsturnat guvernul Boc.
Pentru că în masa eclectică din Piața Universității s-au agitat și lozinci de genul ”Jos Capitalismul!” și ”Jos fascismul corporatist!” s-a vehiculat teoria că aceste proteste ar fi de stânga. S-a spus de pildă că manifestația ar fi montată de ONG-uri stângiste și useliste, care se fac ”vinovate” ba de discurs marxist, ba de apropiere de PNL, în funcție de cine a lansat aceste critici.
Adversarii premierului Ponta nu au întârziat să croșeteze și pe acest pretext o teorie despre o fractură ideologică, chipurile PSD pierzând susținerea celor cu simpatii și vederi stângiste. Ipoteza este evident una interesată și își dorește cu orice preț să inventeze beneficii pentru dreapta acolo unde nu-s. Întrebarea la care nu doresc să răspundă și nici măcar să facă referire cei care emit astfel de teorii este cât se poate de simplă: ce reprezintă în esență mai bine o politică de stânga, un protest de factură ecologistă care se garnisește conjunctural cu lozinci stângiste sau o politică economică care-și propune fără niciun echivoc să aducă beneficii concrete și locuri de muncă unei pături sociale defavorizate? Răspunsul la această întrebare retorică justifică în ultimă instanță și detaliul extrem de relevant că majoritatea românilor susțin în sondaje exploatarea de la Roșia Montană.