Ce s-a întâmplat cu CEC de când e Gheţea preşedinte

CEC a trecut printr-un proces de rebranding, ce trebuia să coste 150 de milioane de euro, şi care a constat şi în schimbarea identităţii vizuale. Sigla băncii a fost schimbată cu, deja, celebra frunză de stejar şi imaginii băncii i s-au adăugat şi numeroase ghinde, totul pe un fond verde. Deşi nu toată lumea a apreciat noua imagine a CEC, se pare rebrandingul a fost unul de impact, după cum o arată măsurătorile de la acea vreme, mai ales că a fost însoţit şi de o campanie media destul de puternică cu mesajul de încurajare uşor mioritic "Hai că se poate!".

Cert este că după 2006 banca a cunoscut o creştere semnificativă a activităţii, cu un ritm superior mediei sistemului mai ales după 2008. Activele băncii au crescut cu 280% în perioada 2006-2012, faţă de o medie pe sistem de 124%.

În 1990, Casa de Economii şi Consemnaţiuni deţinea o trime din activele bancare. Cota de piaţă a CEC a scăzut însă în timp, mai ales după ce grupurile străine au intrat în România, astfel că în 2006 aceasta se afla la 4%, nivel la care s-a învârtit până în 2009, când a sărit la 6,3% (locul 5 în sistem), pe măsură ce băncile care au fost mai agresive anterior au oprit creditarea. În 2012, CEC Bank ocupa poziţia a 4-a, în urma BCR, BRD şi a Băncii Transilvania, fiind singura bancă cu capital românesc din top 10.

În 2006, CEC Bank avea active de 7,1 miliarde de lei (dintre care 3,2 miliarde de lei credite) şi depozite de 5,7 miliarde de lei. În 2012, banca a ajuns să deţină active de 26,9 miliarde de lei (dintre care credite de 11,9 miliarde de lei) şi depozite de 19,4 miliarde de lei.

Citeşte mai mult pe ECONOMICA.NET.