Ce s-ar întâmpla dacă nu s-ar mai plăti pensiile în România

In anul 2016, un sfert din populatie nu a fost afectata de saracie datorita existentei transferurilor sociale. Doar pensiile au facut ca 20,1% din populatie sa nu 'cada' in aceasta situatie nefavorabila.

Daca in anul 2016 nu s-ar fi platit pensiile si celelalte transferuri sociale, aproape jumatate din populatie (49,6%) s-ar fi situat sub pragul saraciei relative si in mod evident situatia s-ar fi inrautatit in cazul persoanelor varstnice (65 de ani si peste) care, intr-o proportie de 85,3%, ar fi fost in stare de saracie relativa', informeaza INS.

Aceeasi situatie s-ar fi inregistrat si la persoanele aflate in grupa de varsta 55-64 de ani, dar intr-o proportie mai redusa, de 54,1%.

'In cazul teoretic in care veniturile ar include pensiile, dar nu si celelalte tipuri de transferuri, situatia s-ar ameliora cumva in sensul ca proportia saracilor ar cobori la circa 29% din populatie. Evident ca pensiile determina cea mai mare 'iesire' din starea prezumtiva de saracie pentru persoanele varstnice (aproape 65% dintre acestea), dar si cea mai scazuta in cazul copiilor si tinerilor de pana la 18 ani, acest tip de transfer social nefiindu-le caracteristic. Lipsa altor feluri de transferuri sociale, de care beneficiaza in mod obisnuit copiii si tinerii, ar fi resimtita de 7% dintre acestia', mentioneaza sursa citata.

Conform INS, rata saraciei relative a ajuns la 25,3% anul trecut si a inclus, astfel, peste cinci milioane de romani, valoarea indicatorului fiind in usoara scadere, cu 0,1 puncte procentuale, fata de anul precedent.

'Estimata pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodariei, rata saraciei relative a fost in anul 2016 de 25,3%. In valori absolute, numarul saracilor corespunzator acestei rate a fost de 5,006 milioane persoane. Peste unul din patru locuitori ai Romaniei traia intr-o gospodarie ale carei venituri erau mai mici decat pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. In perioada 2013-2016, rata saraciei, estimata in raport cu pragul stabilit in functie de nivelul si distributia veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a evoluat ascendent, de la valoarea 23,0%, la 25,3% in ultimul an', se arata in document.

Rata saraciei relative a crescut, in 2014, cu 2,1 puncte procentuale la 25,1%, in 2015 a ajuns la 25,4%, iar in 2016 a scazut la 25,3%.

Potrivit sursei citate, riscul de saracie afecteaza, insa, cu intensitate diferita populatia in functie de grupa de varsta, de capacitatea de munca de care dispune si, evident, de veniturile dobandite.

'Pe intreaga perioada analizata, cea mai inalta incidenta a saraciei s-a inregistrat in randul copiilor si tinerilor in varsta de pana la 18 ani, peste o treime dintre acestia s-au aflat sub pragul de saracie, mult peste nivelurile corespunzatoare adultilor (cresterea in 2016 fata de 2013 a fost de 2,5 puncte procentuale). Starea de saracie in aceasta perioada s-a mentinut la cote ridicate si la tinerii cu varste intre 18-24 ani (diferenta fata de inceputul perioadei a fost de 2,1 puncte procentuale), in 2016 ajungand sa afecteze putin sub o treime dintre ei', subliniaza INS.

Statistica releva faptul ca populatia varstnica (de 65 ani si peste) este afectata intr-o masura mai redusa de saracie (aproape 1 din 5 dintre acestia), nivelul ratei fiind inferior mediei pe ansamblul populatiei. Totodata, rata saraciei in randul varstnicilor a crescut, in perioada 2013-2016, cu 4,6 puncte procentuale.