Ce şanse are învăţământul din România să ajungă la ţinte?
Şcolile şi-au deschis luni porţile mai discret decât în alte dăţi. Au lipsit discursurile sforăitoare ale politicienilor sau scandalurile legate de infrastructura unităţilor de învăţământ, cu toate că mai sunt multe lucruri de pus la punct.
Conform autorităţilor, la nivel naţional, 76% din şcoli au deja avizele sanitare necesare, cu şase procente în plus comparativ cu 2012. De asemenea, sunt judeţe care au 98% avizul sanitar, de exemplu Bucureşti şi Braşov.
Ministerul Educaţiei a adus câteva noutăţi pentru 2013 - 2014. Pentru admiterea la liceu ponderea examenului de evaluare naţională a crescut la 75% - astfel se elimină treptat tentaţia acordării unor calificative care nu reprezintă adevărată pregătire a elevului din ciclul gimnazial, chestiune cu repercusiuni imediate odată cu intrarea în liceu. De asemenea, autorităţile au introdus simularea bacalaureatului şi la clasa a XI-a, evaluări periodice la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, o decizie menită să ţină în priză copilul, precum şi să-l deprindă cu testările. Mai mult, toate unităţile de învăţământ unde diferenţele de notare au fost mari sau unde numărul de elevi cu medii de promovare a fost scăzut vor fi monitorizate constant.
Anul şcolar a fost împărţit în două semestre egale a câte 18 săptămâni, cu o primă vacanţă la învăţământul primar şi grădiniţe între 2 şi 10 noiembrie. Vacanţa de Crăciun va începe pe 21 decembrie 2013 şi va încheia duminică 5 ianuarie 2014. Pauza intersemestrială va debuta la începutul lunii februarie, între 1 şi 9, iar cea legată de Sărbătorile Pascale între 12 şi 22 aprilie.
Hotărârea conducerii ministerului de a stopa şi reduce absenteismului începe să-şi arate roadele. Dacă ar fi să ne referim doar la Bucureşti, numărul elevilor care încep acest an şcolar a crescut cu aproape 5.000. Remus Pricopie a declarat că inspectoratele vor raporta cel puţin lunar situaţia absenţelor, iar lista cu cei care au lipsit va fi publicată pe internet. Aici nu trebuie omisă preocuparea şefului de la Educaţie pentru integrarea copiilor rromi, care deţin o rată de abandon școlar timpuriu destul de ridicată.
Un alt succes înregistrat de autorităţi îl reprezintă clasa zero. Potrivit datelor centralizate, în capitală, în anul şcolar 2013-2014 sunt înscrişi în clasa pregătitoare 15.091 de copii, faţă de 10.064 în anul anterior, iar numărul de clase a urcat de la 432 la 454. O bilă albă pentru actualul Guvern care a ştiut să implementeze un proiect bun care necesita însă o minima pregătire si mult tact. Atâta timp cât a fost impus cu forţa dascălilor peste noapte de fostul ministru Funeriu, el a fost un fiasco.
Corelarea sistemul educaţional cu piaţa muncii este pariul mandatului lui Pricopie, echivalentul reformei în învăţământul românesc şi însănătoşirii depline a sistemului. Ministrul mizează pe un bacalaureat diferenţiat pentru învăţământul profesional şi tehnic. În plus, susţine introducerea accelerată a sistemului dual, care şi-a dovedit eficacitatea în ţări precum Germania, Austria sau Finlanda, unde şomajul în rândul absolvenţilor este zero. Filozofia este simplă şi oportună - “România ar trebui să promoveze o cultură a muncii, nu numai a diplomelor…” Pe scurt, Remus Pricopie, adeptul paşilor mărunţi, nu a recurs la modificări radicale. Se pare că este strategia câştigătoare pentru învăţământul nostru, băgat în comă de orgoliile unor ex-miniştrii, care treptat își revine la viaţă.
Ştirile orei
Articolul parca e copiat din „scanteia” anilor 80.
Invatamantul romanesc creeaza analfabeti, si ciugi intelectuali iar „reformele” doar acutizeaza lipsa de performanta.
Explicitare:
Declinarea substantivului
orgoliu
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ orgoliu orgolii
Articulat orgoliul orgoliile
Dativ-Genitiv orgoliului orgoliilor