Ce se întâmplă cu Pământul?

Referitor la România şi Europa climatologii prognozează pentru 2014 o alternanţă a perioadelor caniculare întrerupte de scurte reprize de precipitaţii intense (în 24 de ore se pot acumula cantităţi aşteptate în mod normal pe parcursul unei luni). În privinţa regimului termic,  procesul de încălzire globală îşi urmează imperturbabil traiectoria ascendentă. La nivelul României datele procesate pentru 2013 arată o creştere cu peste 1 grad Celsius a temperaturii în comparație cu intervalul 1961-1990. Strict din punct de vedere al precipitaţiilor anul trecut s-a încadrat peste media multianuală, dacă ne raportăm la cantitate, însă nu au lipsit oscilaţiile. Situaţia a favorizat agricultura care a reuşit să atingă câteva performanţe excepţionale în raport cu toată perioada postdecembristă.

La nivel global, tendinţa de încălzire a Pământului a fost confirmată şi întărită de ultimele rapoarte realizate de NASA şi National Oceanic and Atmospheric Administration. Specialiştii americani avertizează că anul 2013 a fost cel mai fierbinte din ultimii 133 (din 1880 s-a început centralizarea datelor despre temperatură), iar fenomenul este ireversibil. În plus, studiile prezentate de cele două agenţii de prestigiu scot la lumină un alt aspect de deloc de neglijat - toţii anii secolului 21 se regăsesc în primii 15 cei mai calzi, în top trei fiind 2010, 2015 şi 1998. De asemenea, 2013 reprezintă al 37-lea an consecutiv cu o temperatură medie superioară celei a secolului 20. Conform analizei, temperatura Pământului a crescut cu 0,06 grade Celsius pe deceniu.

NASA trage un semnal de alarmă cu privire la principalul catalizatorul al încălzirii globale - gazul cu efect de sera (GES), care potrivit specialiştilor se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 800.000 de ani. În 1880 era de 285 părţi pe million, în 2013 depăşea 400 de părţi pe milion.

Consecinţele dezastruoase ale încălzii sunt incalculabile şi puţin predictibile pentru moment, însă se vehiculează tot mai des câteva scenarii de coşmar - răspândirea şi perpetuarea unor boli de o gravitate rară, topirea calotelor glaciare - mărirea oceanelor, implicit afectarea zonelor de coastă, dar şi o frecvenţă mărită a uraganelor, tornadelor şi vortexurilor (acest fenomen puţin cunoscut a produs în această iarnă pagube de peste cinci miliarde de dolari în SUA şi Canada). Mai mult, canicula și seceta vor afecta sectoare întregi de activitate din industrie şi în special agricultura.

Ultimul sondaj legat de percepţia românilor vizavi de încălzirea globală dezvăluie că un procent însemnat dintre ei (64%) declară că sunt preocupaţi de acest proces. Trebuie amintit că România nu a stat cu mâinile în sân şi s-a angajat activ ca ţară membră a Comisiei Europene în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, Executivul a hotărât implementarea schemei de comercializare a Certificatelor de Emisii GES (EU ETS), măsură care reglementează emisiile provenite de instalaţiile cu capacitate de producţie. Bucureştiul are fixat că obiectiv pentru 2020 micşorarea cu 21% a GES.