Ce se mai întamplă în Europa cu libertatea online

Mai mult, acțiunile de supraveghere desfășurate de către americani s-au dovedit a nu fi o practică izolată, proprie doar serviciilor de securitatea de peste Ocean. Rând pe rând, în media au început să apară informații despre faptul că și o serie de țări europene au recurs la spionarea comunicațiilor pe Internet.

În același timp, scandalul Snowden a riscat să declanșeze o răcire fără precedent a relațiilor diplomatice dintre Europa și SUA, în contextul în care s-a aflat că americanii spionau chiar și reprezentanțele diplomatice. Cu toate acestea, cel puțin aparent, cele două părți au părut dispuse să treacă peste incident, ținând cont că la mijloc se aflau interese economice majore, cu o miză care se ridică la miliarde de dolari și au decis să înceapă totuși negocierile  privind acordul de liber-schimb între SUA și Europa.

Protejarea datelor personale și păstrarea confidențialității comunicațiilor online rămâne însă un subiect de dispută între Europa și SUA, asupra căruia cele două părți au încercat chiar în aceste zile să ajungă la un consens, în cadrul celei de-a treia runde de negocieri privind securitatea, defășurată la Vilnius. Și iată că, în acest context, ministrul afacerilor externe şi cel al justiţiei din Germania îndeamnă statele membre ale Uniunii Europene să sprijine inițiativa Berlinului pentru încheierea unui acord internaţional privind protecţia vieţii private în era digitală. Acest acord ar urma să extindă prevederile Convenţiei internaţionale cu privire la drepturile civile şi politice, la care au aderat 167 de țări, printre care și SUA.

Solicitarea celor doi miniștrii privind o nouă cartă globală în vederea protejării datelor private în mediul online pune în acest context o presiune suplimentară asupra SUA. Dar ea reprezintă în egală măsură și o încercare din partea administrației Angelei Merkel de a-și reface propria imagine, puternic șifonată, la rândul ei, de scandalul Snowden.

Acest scandal s-a apropiat periculos de Angela Merkel, după ce Snowden a afirmat că spionii NSA „lucrează mână în mână cu germanii şi majoritatea altor state occidentale”, iar Der Spiegel a publicat o serie de dezvăluiri care dovedeau că Germania ar fi sprijinit acțiunile de spionaj ale SUA. Or, în condițiile în care Germania a trecut prin două regimuri opresive, care au utilizat intens spionajul împotriva propriilor cetățeni, aceste dezvăluiri i-au creat Angelei Merkel o vulnerabilitate majoră, pe ultima sută de metrii înaintea alegerilor.

Ca urmare, chiar dacă a negat vehement că ar fi avut cunoștință de activitățile de spionaj ale SUA, cancelarul avea nevoie de o mișcare care să îi susțină la modul practic afirmațiile. Iar aceasta s-a concretizat prin scrisoarea celor doi miniștrii. Rămâne desigur de văzut în ce măsură apelul lor pentru o nouă cartă globală care să protejeze datele private în mediul online va avea succes, mai ales că, după ce contextul electoral actual va fi depășit, multe guverne europene ar putea fi tentate să încerce să îngroape problema.