Ce soluție a găsit Guvernul pentru creșterea salariilor în 2014

Intenția a fost deja exprimată în mai multe rânduri de către premierul Victor Ponta care a subliniat nevoia de a continua măsurile destinate majorării puterii de cumpărare a categoriilor care au avut cel mai mult de suferit de pe urma austerității și a tăierilor impuse în timpul guvernărilor PDL-iste, pensionarii și bugetarii. Astfel, în ceea ce privește prima categorie, cabinetul intenționează să procedeze la o nouă indexare a pensiilor cu rata inflației, așa cum obligă de altminteri și legislația specifică, impusă de PDL, dar nepusă în practică atât timp cât democrat-liberalii s-au aflat la guvernare.

Și în ceea ce privește fondul de salarii pentru bugetari se intenționează indexarea cu rata inflației. Cabinetul analizează însă două scenarii de bază în ceea ce privește modul în care această indexare va fi reflectată în veniturile fiecărui angajat din sistemul public.

Practic, dacă în privința pensionarilor, cabinetul este legat de mâini și de picioare de o decizie a Curții Constituționale, la capitolul salarii guvernul are mai multă libertate în repartizarea majorărilor. Ca urmare, cabinetul poate să crească toate veniturile salariale ale angajaților din sistemul bugetar cu un anume procent, sau poate să opteze pentru creșteri diferențiate.

"Poți crește toate salariile cu 2,5 sau 3%", a explicat prima variantă ministrul Liviu Voinea, miercuri seară la postul național de televiziune, sau "poți începe să aplici legea salarizării unice”. Vizavi însă de această a doua variantă de lucru a cabinetului, același ministru a explicat că guvernul ar dori ca majorarea să fie aplicată de așa manieră peste grila de salarizare, care în prezent nu se aplică, încât ”salariile mari să nu mai crească și salariile mici să crească". Mai exact, conform ministrului Liviu Voinea, salariile al căror nivel este foarte redus comparativ cu grila de salarizare, care este anexată la legea salarizării unitare, ar urma să fie majorate de o manieră care să le aducă mai aproape de acest nivel, urmând în schimb ca restul salariilor să nu cunoască modificări.

În mod evident, într-un asemenea scenariu, indexarea aplicată salariilor mici ar fi mai mare decât cea de care respectivii salariați ar beneficia în cazul în care se va opta totuși pentru o majorare nediferențiată. Ca urmare, aplicarea unei astfel de majorări ar avea avantajul că ar reduce distorsiunile apărute în sistemul bugetar între diversele categorii de salariați și ar permite o reașezare mai echilibrată și echitabilă a treptelor de salarizare. Rezultatul ar fi acela că salariile medicilor rezidenți sau ale personalului didactic debutant ar fi majorate semnificativ, încurajându-i astfel pe tineri să aleagă o carieră în domenii care, cel puțin în ultimii ani, s-au bucurat de o atractivitate tot mai redusă în rândul absolvenților.