Ce animale vor dispărea primele din cauza încălzirii globale

În următorii 10 ani, tropicele vor trece prin nişte schimbări climatice cu efecte "fără precedent", cu mult înainte ca urşii polari şi biosfera arctică să aibă cu adevărat de suferit din cauza încălzirii globale, conform unei analize publicate în ultimul număr al revistei Nature.

Această analiză încearcă, în premieră, să individualizeze perioadele în care diferitele capitale ale lumii vor trebui să accepte extremele climaterice drept norme. Astfel, spre exemplu, New York-ul ar urma să devină mult mai fierbinte până în 2047, plus sau minus 5 ani, dacă nivelul actual al emisiilor de CO2 nu va scădea. 

"Cel mai rece an (ca medie a temperaturilor) din viitor va înregistra temperaturi mai ridicate decât cei mai călduroşi ani din ultimii 150 de ani", susţine coordonatorul acestei analize, Camilo Mora, geograf la Universitatea din Hawaii, Manoa.

Din viitorul climateric al planetei nu lipseşte aciditatea crescută a oceanelor, reconfigurarea ariei precipitaţiilor la nivel global şi creşterea nivelui oceanului planetar.

"Noi sperăm că această analiză va transmite mesajul că schimbările climaterice sunt pe cale să se producă", susţine Abby Frazier, co-autor al studiului.

Predicţiile cu privire la încălzire provin dintr-o meta-analiză realizată sub coordonarea lui Mora la Universitatea din Hawaii. Această analiză sintetizează 39 de modele climatice dezvoltate de climatologi independenţi din 12 ţări. O astfel de meta-analiză propune o abordare statistică folosită de obicei în medicină, care adună rezultatele studiilor existente în domeniu şi evidenţiază tendinţele statistice. 

Echipa de la Universitatea din Hawaii nu s-a oprit doar la examinarea tendinţei de evoluţie a temperaturilor ci a luat în calcul şi modul în care animalele, planetele şi oamenii vor răspunde la noile modele climatice care presupun şi creşterea acidităţii oceanelor, creşterea nivelului acestora şi modificarea ariei de incidenţă a precipitaţiilor. 

Pornind de la aceste date cercetătorii au formulat două predicţii: una care se bazează pe faptul că nivelul emisiilor de CO2 nu se va reduce până în 2100 şi respectiv una care presupune o reducere moderată.

Prognoza dură pentru zona tropicală provine din faptul că această zonă are o climă foarte stabilă, deci mai expusă pericolului schimbărilor climatice. Spre deosebire de speciile polare care sunt obişnuite să treacă prin schimbări climatice majore de la iarnă la vară, animalele şi plantele de la tropice au o toleranţă mult mai redusă la schimbări de mediu pentru că sunt obişnuite cu un climat relativ stabil pe toată durata anului. Mici variaţii în regimul temperaturilor şi al precipitaţiilor pot distruge aceste ecosisteme.

"Noi nu subestimăm gravitatea schimbărilor climatice la poli, dar dorim să evidenţiem faptul că poate a fost trecut cu vederea impactul uriaş pe care aceste schimbări îl vor avea la tropice", a explicat Mora.

Există foarte puţine informaţii şi studii de impact cu privire la modul în care încălzirea climatică va afecta ecosistemul tropical. "Există dovezi incontestabile că majoritatea speciilor tropicale ocupă nişe climatice mult mai reduse decât speciile care trăiesc la latitudini mai ridicate. O problemă este şi faptul că nu dispunem de date fiziologice complete pentru majoritatea speciilor, în special în ceea ce priveşte speciile tropicale", a comentat Jack Williams, un geograf de la Universitatea din Wisconsin-Madison, care nu a participat însă la studiu.

"În consecinţă putem susţine că există motive să presupunem că speciile tropicale ar putea fi mai sensibile la schimbările climatice, dar nu este încă clar cât de ridicat ar fi riscul de dispariţie pentru aceste specii", a mai adăugat Williams pentru LiveScience. 

Astfel, conform prognozei, statele aflate în zona tropicală a planetei vor trece în curând (până în 2030) prin schimbări dramatice de climă - Bahamas (2029), Jamaica (2023), Haiti (2025), Manokwari, Indonezia (2020), Palau (2023) apar pe această listă. La fel sunt şi statele africane Sierra Leone (2028), Cameroon (2025), Gabon (2024) şi Congo (2028).

"Până în 2050, între 1 miliard şi 5 miliarde de oameni, în funcţie de variaţiile emisiilor de dioxid de carbon, vor trăi în zone supuse unor schimbări climatice fără precedent (...) iar ţările cele mai afectate sunt tot cele care au şi cea mai redusă capacitate de reacţie" în faţa acestor schimbări, avertizează un alt participant la studiu, Ryan Longman de la Universitatea din Hawaii, Manoa.