Ce va face efectiv Kovesi, în calitate de procuror-şef european: cu ce buget va lucra fosta şefă DNA

Miercuri, acordul a fost comunicat reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre, iar pasul final al procesului este o simplă formalitate: confirmarea oficială din partea legislativului european şi a Consiliului. „Sper să reprezinte pentru toţi magistraţii o motivare să continue ceea ce s-a început şi s-a făcut bun, în special mă refer la lupta anticorupţie şi să fie un motiv să apere în continuare justiţia, să reziste împotriva presiunilor şi a hărţuirilor când acestea au loc”, a declarat ieri Codruţa Kövesi.   Acordul de marţi seara vine după ce, săptămâna trecută, ambasadorii statelor membre ale UE care au participat la proiectul Parchetului European au votat desemnarea lui Kövesi în funcţia de procuror-şef european. Atât negocierile care l-au precedat, cât şi votul de joia trecută au fost marcate de controverse în România. În timp ce guvernul Dăncilă a anunţat că nu susţine numirea lui Kövesi, preşedintele Iohannis s-a poziţionat puternic în favoarea fostei şefe DNA. De altfel, imediat după vot s-au născut mai multe controverse în jurul modului în care a votat Luminiţa Odobescu, ambasadorul României pe lângă UE. Aceasta i-ar fi spus preşedintelui Iohannis că va vota în favoarea lui Kövesi, iar premierului Dăncilă că va respecta poziţia guvernului.   

Fosta şefă DNA nu va trece direct la munca de investigaţie – după ce-şi va prelua funcţia, Kovesti va trebui, mai întâi, să pună efectiv instituţia pe picioare, aceasta devenind complet funcţională în noiembrie 2020. Fondarea instituţiei vine după mai bine de un deceniu de eforturi din partea oficialilor Uniunii Europene de a stabili un parchet care să apere interesele financiarea ale Uniunii. Principala atribuţie a instituţiei ce va fi coordonată de fosta şefă DNA va fi să vegheze asupra investigaţiilor penale a infracţiunilor împotriva bugetului UE, având atribuţii în lupta împotriva fraudei, a corupţiei şi a cazurilor de fraudă transfrontalieră cu TVA care depăşesc 10 milioane de euro.   Apartenenţa la Parchetul European a unui stat membru este complet voluntară, 22 de state UE alăturându-se deja. Cele 5 state care au refuzat până acum să participe (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se pot alătura în orice moment. Parchetul European va funcţiona pe două niveluri, unul central, unde Kövesi îşi va desfăşura activitatea, şi unul decentralizat, localizat în fiecare ţară, unde procurorii europeni delegaţi vor conduce investigaţiile pentru infracţiunile comise în jurisdicţia lor.

Chiar dacă Parchetul European încă nu şi-a început activitatea, resursele pe care le va avea la dispoziţie au fost deja reduse semnificativ.    Publicaţia Luxembourg Times scria la începutul lunii septembrie că Parchetul European îşi va începe activitatea cu o reducere de 40% a personalului prevăzut într-un acord de funcţionare din 2015.  Dacă iniţial instituţia ar fi urmat să aibă 118 angajaţi, la care ar fi fost adăugaţi şi 90 de funcţionari care lucrează în prezent la Biroul European Anti-Fraudă, sursele citate de publicaţia luxemburgheză arată că numărul final de angajaţi va fi de 117, cu tot cu personalul transferat. Mai mult, Kövesi va lucra cu un buget semnificativ mai mic decât cel pe care îl are în prezent DNA - 8,37 milioane de euro, în timp ce mai multe estimări arată că bugetul DNA pentru anul viitor va depăşi 37 de milioane de euro.  

Numirea Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european vine după o carieră în care a bifat două funcţii-cheie în sistemul judiciar din România. În 2006, Kövesi a fost numită în funcţia de procuror general, devenind prima femeie care a ocupat această funcţie în istoria României, un post pe care l-a ocupat până în 2012. Poziţia care i-a câştigat lui Kövesi, însă, un loc central în istoria recentă a României a fost cea de şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Numită în 2013, după o înţelegere politică între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, Kövesi a revitalizat lupta împotriva corupţiei la nivel înalt în România şi a câştigat pentru DNA un capital de încredere considerabil printre o parte dintre cetăţenii României. În acelaşi timp, activitatea desfăşurată de procurorii DNA sub conducerea ei a dus la o polarizare semnificativă în societatea românească pe tema justiţiei.   Kövesi a părăsit funcţia în 2018, într-un context în care Tudorel Toader, ministrul justiţiei din guvernul PSD, a cerut demiterea ei în urma unui raport în care era acuzată, printre altele, de comportament excesiv de autoritar, precum şi de prioritizarea dosarelor în funcţie de impactul mediatic. Văzută drept o eroină a luptei împotriva corupţiei de către o parte a societăţii civile din România, preşedintele Iohannis a refuzat iniţial s-o revoce din funcţie, dar o decizie a Curţii Constituţionale l-a forţat să dea curs presiunilor guvernului.