CE vrea să decidă care bănci cu probleme financiare vor fi închise

Planul Comisiei, care ar completa supravegherea instituţiilor de credit de către Banca Centrală Europeană (BCE), va întâmpina probabil opoziţia Germaniei. Berlinul a avertizat că acordarea de astfel de atribuţii Comisiei ar încălca reglementările de bază ale UE, întrucât ar uzurpa controlul naţional asupra finanţelor.

Liderii UE şi-au exprimat în iunie susţinerea pentru înfiinţarea mecanismului pentru băncile cu probleme financiare, parte a unei uniuni bancare, fără a preciza cum va funcţiona acesta. În discuţie se află nivelul de autoritate al noii entităţi europene şi capacitatea guvernelor naţionale de a contesta deciziile acesteia.

"Din punct de vedere politic, atribuirea dreptului de închidere de bănci Comisiei este cel mai mare transfer de suveranitate din istoria UE şi indică o uniune fiscală, pe lângă economică şi monetară", a declarat Alexandria Carr, avocat la biroul din Londra al directorului general al Asociaţiei Bancherilor Britanici, Anthony Browne.

Barnier a afirmat că a implementat mecanisme pentru a proteja guvernele naţionale de la a fi forţate să folosească bani publici pentru bănci. Banii contribuabililor ar fi necesari doar în "câteva cazuri excepţionale", întrucât planurile Comisiei prevăd restructurarea băncilor prin impunerea de pierderi creditorilor fără garanţii şi prin utilizarea unui fond special.

Guvernele naţionale vor putea bloca prin veto orice decizie care include posibila utilizare de fonduri publice, arată un rezumat al propunerii, publicat miercuri de Comisie.

Barnier vizează, de asemenea, înfiinţarea unui fond de 55 de miliarde de euro pentru restructurarea băncilor, finanţat din taxe impuse acestora. Odată cu utilizarea resurselor pentru sprijinirea sectorului bancar vor fi impuse noi taxe pentru completarea fondului.

Atât Comisia cât şi BCE au cerut progrese rapide către un sistem bancar centralizat, care să susţină încrederea în sectorul bancar al zonei euro şi să elimine legătura dintre instituţiile de credit şi guverne. Proiectul a primit sprijin şi din partea unor state din zona euro, precum Franţa şi Italia.

Propunerea Comisie are nevoie de aprobarea guvernelor statelor membre şi de acordul Parlamentului European înainte de a intra în vigoare şi se va adresa ţărilor din zona euro, dar şi altor membri UE care acceptă supravegherea sistemelor bancare naţionale de către BCE.

Comisia a prezentat, tot miercuri, reguli care impun pierderi creditorilor fără prioritate la plată şi acţionarilor unei bănci cu probleme financiare, înainte ca aceasta să primească ajutoare de stat. De asemenea, băncile trebuie să prezinte planuri complete de restructurare, pentru a demonstra că pot reveni pe profit pe termen lung. În circumstanţe excepţionale, când este ameninţată "stabilitatea financiară", se poate renunţa la respectarea regulilor, care intră în vigoare de la 1 august, a informat Comisia, citată de Wall Street Journal.

Guvernele UE au convenit în iunie să impună pierderi şi creditorilor cu garanţii şi deponenţilor cu sume mari în conturi în cazul prăbuşirii unei bănci. Aceste reguli ar urma să intre în vigoare din 2018, însă data ar putea fi devansată.