Ceaușescu mai bun ca Băsescu, la politică externă

Una dintre acestea era folosită de Administrația prezidențială și președintele Traian Băsescu a luat propunerea ca pe o sfidare personală, deși, la acea dată Tarom a analizat şi posibilitatea menţinerii avionului pentru Administraţia Prezidenţială, condiția ridicată fiind să se treacă cheltuielile aferente la bugetul de stat. A urmat un lung șir de contre, replici și precizări pe subiectul aeronavei Airbus A310 între ministrul Fenechiu și președintele Băsescu și, chiar dacă scandalul pare să se fi stins, discuția are consecințe până în prezent. În aceste zile la New York se desfășoară a 68-a sesiune a Adunării generale a Organizației Națiunilor Unite – AG ONU, la care România este reprezentată doar la nivel de ministru de Externe, Titus Corlățean fiind cel care conduce delegația României.

Atitudinea pereședintelui Traian Băsescu, care a refuzat să meargă la acest eveniment apare multor observatori politici ca inexplicabilă. În primul rând că evenimentul nu este unul de complezență, la reuniune participând numeroși șefi de stat, printre care cei mai puternici lideri ai lumii. Subiectele ce vor fi discutate, nu sunt nici acestea ceva de neglijat, mai ales din partea unui politician care a provocat comentarii și dezbateri intense, încă de la preluarea mandatului prezidențial, prin propunerile ce vizau o nouă poziție, de importanță mărită pentru România, în context geopolitic. "Cea de-a 68-a sesiune a Adunării generale a ONU se deschide în acest an pe un fond politic intens, marcat de evoluţiile din nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Provocări globale precum conflictele cu impact regional şi proliferarea armelor de distrugere în masă, schimbările climatice, dezvoltarea durabilă şi accesul la resurse naturale, sărăcia extremă şi problemele de populaţie, reclamă în continuare un cadru de dezbatere multilateral cu vocaţie universală, iar ONU rămâne organizaţia cu cel mai mare potenţial de abordare cuprinzătoare a acestor probleme", se menționa într-un comunicat al MAE cu privire la această reuniune.

În al doilea rând pentru că în viața politică autohtonă abia ce s-au stins ecourile unui alt conflict pe care președintele Băsescu l-a avut la acea dată cu premierul, tocmai pe marginea rreprezentării României peste hotare. În iunie 2012, pe marginea conflictului în care președintele și premierul și-au disputat participarea la Consiliul European, a fost necesar arbitrajul CCR, care decis în favoarea participării președintelui. Ce rost au avut insistențele de anul trecut ca președintelui să-i revină rolul principal în reprezentarea României, chiar și la întâlniri cu caracter oarecum tehnic, unde mai toate țările participau la nivel de premieri, și ce s-a schimbat în nici un an de zile astfel încât președintele să refuze participarea la un eveniment de primă importanță, unde se discută strategie globală, probleme de securitate și geopolitică?

În al treilea rând, au sunat cât se poate de ciudat însăși explicațiile oferite presei de președintele Traian Băsescu pe acest subiect.

Traian Băsescu subliniat cu nici o lună în urmă că anularea deplasării la sesiunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU de la New York are "motive bugetare".

"Vreau să vă spun că şi eu am anulat zborul la sesiunea plenară a ONU exact din motive bugetare, dacă cineva are o curiozitate de ce nu mai plec în Statele Unite în septembrie. Din acest motiv", a anunţat Băsescu la o întâlnire cu ambasadorii români.

Aceste motive bugetare invocate de Traian Băsescu nu pot fi luate, practic, în considerare, din moment ce o delegație românească a ajuns până la urmă la New York. Din punct de vedere al cheltuielilor, deci strict administrativ, bugetul este același, fie că delegația este condusă de președinte sau de un ministru.

În plus, președintele Băsescu făcea această afirmaţie în contextul acuzelor că a cheltuit mii de euro din banii publici ca să zboare prin ţară în cadrul a ceea ce criticii acestuia au numit o campanie evidentă în favoarea Mişcării Populare. Deplasările estivale ale președintelui la petreceri câmpenești sau la Neptun s-au cifrat la aproximativ 10.000 de euro. Fiecare drum cu elicopterul costă bugetul de stat 1.500 de euro. Alternativa la elicopter, coloana prezidențială reprezintă un alai de maşini și o povară la buget de 200.000 de lei. Traian Băsescu a cumulat, doar în luna iulie a anului curent, două drumuri pe Litoral cu elicopterul. În plus, şeful statului a fost prezent și la sărbătorile câmpeneşti de la Costeşti şi Ungheni Argeş, la Muntele Găina şi la Jina, în judeţul Sibiu. La cheltuielile de deplasare periodice amintite se mai adaugă și altele, colaterale și neprecizate.

Pe aceste considerente, analiştii politici au afirmat că "motivele bugetare" invocate au fost doar un pretext pentru ca Băsescu să nu fie obligat să-i confrunte pe ceilalți lideri de stat aflați la reuniunea de la New York pe marginea spinoasei probleme siriene, în care președintele român ar avea un parti-pris pe cât de evident pe atât de greu de justificat .

Indiferent care ar fi motivația reală pentru care preşedintele Traian Băsescu nu reprezintă România la reuniunea la nivel înalt care are loc în aceste zile la New York, un fapt merită menționat în acest context. Refuzând să meargă, președintele român lasă impresia că sfidează literalmente ONU. Ori, de asemenea scăpări de politică externă nu a putut fi învinuit nici măcar dictatorul Nicolae Ceaușescu.