În şedinţa de marţi, comisia a finalizat Legea 303, adică legea statutului magistraţilor. Astfel, aleşii au redefinit eroarea judiciară a magistraţilor, astfel încât, există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea "drepturilor absolute ale persoanei".

Tot marţi au terminat de pus în acord şi legea 317, organizarea CSM. Luni, comisia a parcurs legea 304, a organizării judiciare, şi l-a scos pe preşedinte din procedura de numire şi revocare a şefilor ICCJ. Toate modificările au fost făcute la propunerea PSD-ALDE. După votul din Cameră, cele trei legi merg la Senat. Pe de altă parte, există posibilitatea ca Opoziţia să conteste la CCR modul în care cele trei legi au fost aprobate.

Într-o şedinţă de două ore, marcată de protestul USR din plen, deputaţii au votat cele trei legi ale justiţiei. Astfel, Legea 317 de organizare a CSM a trecut  cu 189 de voturi "pentru" şi 101 "împotrivă". A fost votată şi legea 303,  Legea statutului magistraţilor, cu 190 "pentru", 98 "impotrivă", 2 abtineri. Stelian Ion, deputat USR şi membru în comisia Iordache, a spus că această lege este cea mai păcătoasă dintre cele trei. Primul vot s-a dat pentru Legea 304, a organizării judiciare. 183 "pentru", 91 "impotriva", 1 abtinere.

UPDATE 12.26 În plen sunt în continuare dezbateri. Marton Arpad l-a criticat pe Stelian Ion: "Colegul nostru Stelian are o calitate din a induce în eroare oamenii care nu cunosc legislaţia". Ion a cerut dreptul la replică.

UPDATE 12.02. Raluca Turcan anunţă, de la tribună, că PNL va sesiza la CCR "modalitatea" in care au trecut aceste legi. Şedinţa din plen poate fi urmărită aici. Acesta a mai spus că PNL va vota împotriva Legii 303.

UPDATE 12.00  La prezidiu a vorbit Florin Iordache, care a cerut vot pentru raportul comisiei privind legea 303. Ulterior, a venit Stelian Ion, care a criticat modul în care au decurs aceste dezbateri.

UPDATE 11.50 Protest al celor de la USR, la dezbaterea legilor Justiţiei. Deputaţii s-au imbracat cu tricouri pe spatele carora care scrie "#FaraPenali" si s-au asezat cu spatele la plen, la prezidiu.

Astfel, în doar două zile, comisia a dat vot pe toate cele trei legi, după ce luni a trecut de votul final legea 304. Legea 303 a fost votată, cu 13 voturi pentru, şi 7 "împotrivă". Totodată, s-a dat vot final şi pe legea 317, după ce au revenit la lege pentru a adopta articolul restant, 74, privind procedura prin care Inspectia Judiciara face verificarile erorii judiciare pentru actiunea in regres.

Cele mai importante modificări

Inspecţia Judiciară verifică eroarea judiciară

"După articolul 74, se introduce un nou articol, art. 741 cu următorul cuprins (Corelare cu modificarea art. 96 din Legea 303/2004):

(1) La sesizarea Ministerului Finanțelor Publice, în cazurile și termenele prevăzute de art. 96 din Legea 303/2004, Inspecția Judiciară efectuează verificări în vederea evaluării dacă eroarea judiciară cauzată de judecător sau procuror a fost ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență.

2) Verificarea prevăzută la alin. (1) se finalizează în termen de 30 de zile de la sesizare. Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. Durata maxima a verificarilor nu poate depăși 120 de zile.

(3) Verificarea este efectuată de o comisie formată, în funcție de calitatea persoanei verificate, din 3 judecători, inspectori judiciari sau 3 procurori, inspectori judiciari. În situația în care, în aceeași cauză sunt verificați judecători și procurori, se vor forma două comisii care vor verifica distinct faptele în funcție de calitatea persoanelor verificate.

(4) În cadrul verificărilor, ascultarea judecătorului și procurorului vizat este obligatorie. Refuzul judecătorului sau procurorului verificat de a face declaraţii sau de a se prezenta la audieri se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea verificărilor. Judecătorul sau procurorul vizat are dreptul să cunoască toate actele verificării şi să solicite probe în apărare. Inspectorii pot audia orice alte persoane implicate în cauza în care se fac verificări.

(5) Verificările se finalizează printr-un raport prin care, în baza întregului material probator administrat, Inspectia Judiciară apreciază dacă eroarea judiciară a fost săvârșită de judecător sau procuror cu rea-credință sau gravă neglijență.

(6) Verificarea prevăzută la alin. (1) se efectuează și în situația în care persoanele verificate nu mai ocupă funcția de judecător sau procuror.

(7) Raportul se comunică Ministerului Finanțelor Publice și judecătorului sau procurorului vizat.

(8) Raportul prevăzut la alin. (5) este supus confirmării inspectorului-şef. Inspectorul-şef poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef."

Comisia s-a întors la legea 317, întrucât mai aveau de parcurs un articol.

Eroarea judiciară a magistraţilor, redefinită

Comisia specială a redefinit eroarea judiciară în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor, stabilind că există eroare judiciară atunci când magistratul, în exercitarea funcţiei, a încălcat norme de drept material şi procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei.

Parlamentarii din Comisia specială au stabilit că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, iar răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt în funcţie, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Iată care sunt modificările: Art. 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea judecătorilor şi procurorilor care, chiar dacă nu mai sunt in funcție, şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, conform definiției acestora de la art. 99

(3) Există eroare judiciară atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcției: a) a încălcat norme de drept material și procesual, fapt ce a condus la încălcarea drepturilor absolute ale persoanei; b) prin încălcarea în mod vădit, incontestabil a normelor de drept material sau procesual, a soluționat o situație litigioasă contrar realității faptice sau juridice ori a produs neregularitate în modul de desfășurare a procedurilor judiciare, iar aceasta nu a fost remediată în căile de atac sau în procedurile prevăzute de lege, producând în acest mod o vătămare gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei.

(4) Dispozițiile alin. (3) se completează în materie penală cu cele stabilite de Codul de procedură penală, iar în materie civilă cu cele stabilite de Codul civil și Codul de procedură civilă.

(5) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. Competenţa soluţionării acţiunii civile revine tribunalului în a cărui circumscripţie domiciliază reclamantul.

(6) Plata de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire se efectuează în termen de maxim un an de la data comunicării hotărârii judecătoreşti definitive.

(7) În termen de 2 luni de la comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prevăzută de alin. (6), Ministerul Finanțelor Publice va sesiza Inspecția Judiciară pentru a verifica dacă eroarea judiciara a fost cauzată de judecător sau procuror ca urmare a exercitării funcției cu rea credință sau gravă neglijență, potrivit procedurii prevăzute de art. 741 din Legea 317/2004.

( 8) Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului dacă, în urma raportului Inspecției Judiciare prevăzut la alin. (7), rezultă că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de judecător sau procuror a funcției cu rea credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare.