Cele două scenarii din proiectul „România educată”, lansat de Iohannis

| 05 dec, 18:34

Proiectul „România Educată”, lansat miercuri de președintele Klaus Iohannis, propune două scenarii pentru structura sistemului educațional, vizând toate ciclurile de învățământ.

Ambele scenarii au în comun tranziții mai flexibile între cicluri, opțiuni suplimentare pentru tinerii din învățământul profesional, dezvoltarea învățământului de tip dual și prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor și portofoliilor educaționale, care devin operaționale.

Cele două scenarii au un concept similar de educație timpurie axată pe dezvoltarea de competențe specifice vârstei. Se introduce portofoliul educațional (păstrat pentru toate ciclurile).

Principalele diferențe între cele două scenarii propuse:

Învățământ primar și gimnaziu

Scenariul 1: Ciclurile primare și gimnaziale sunt de câte patru ani, alături de anul pregătitor. Evaluarea finală se face în baza unui examen, a mediei la clasă și a mediei tezelor unice standardizate.

Scenariul 2: Durata educației primare este de șase ani, cea a educației secundare inferioare, adică gimnaziu, de trei ani.

În educația primară nu se acordă note sau calificative. Se păstrează portofoliul educațional.

Tranziția se face prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier și al unui interviu sau al unor probe specifice învățământului tehnologic și profesional.

Învățământ secundar superior (liceu)

Scenariul 1: Durata învățământului secundar superior este de patru ani. Absolvenții clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program de pregătire adițională pentru a putea susține Bacalaureatul teoretic.

Există două tipuri de Bacalaureat - teoretic și aplicat. Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învățământ terțiar profesional.

Scenariul 2: Durata învățământului secundar superior este de trei ani, indiferent de forma de învățământ aleasă (teoretică, profesională, vocațională).

Educația profesională are o pondere practică de 50%.

Testul de finalizare a studiilor este standardizat și transdisciplinar, dar cu accent pe conținutul profilului. Elevii pot alege trei probe, în funcție de opțiunile lor de studii universitare.

Se recunoaște și bacalaureatul internațional.

Învățământ terțiar (superior)

Scenariul 1: Există o rută de licență profesională compusă din educația oferită în colegiile universitare și un an de educație suplimentară folosit pentru susținerea licenței.

Scenariul 2: Ciclurile de licență, masterat și doctorat pot fi accesate de către toți absolvenții examenului de finalizare a studiilor secundare, indiferent de ruta urmată.

SINTEZĂ din raportul „România Educată”:

Educația timpurie este realizată de personal educațional cu studii terțiare, include servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), precum și servicii psihologice, de logopedie și educație parentală.

În învățământul primar, toate cadrele didactice au absolvit învățământul superior și beneficiază de formare continuă de calitate, fiind sprijinite în activitatea lor de un număr suficient de consilieri școlari, profesori de sprijin, mentori etc. În fiecare școală există personal medical.

În procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative. Progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educațional, alături de alte mențiuni privind competențele dobândite în urma unor activități de educație non-formală sau informală.

Odată cu învățământul secundar inferior se introduce notarea clasică. Materiile sunt predate de profesori de specialitate, absolvenți de studii superioare, cu o pregătire pedagogică extensivă. O parte a curriculumului are caracter interdisciplinar și există o gamă largă de activități extracurriculare organizate sau facilitate de școli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor.

Învățământul secundar superior include trei rute distincte: teoretică, vocațională (profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) și profesională. Cadrele didactice au absolvit învățământul terțiar și dețin o pregătire pedagogică și practică de specialitate. Suplimentar, cadrele didactice din învățământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală.

Atât ruta profesională, cât și cea vocațională se pot derula parțial la potențiali angajatori sau instituții relevante (de exemplu, pentru filiera vocațională: cluburi sportive, săli de concerte etc.). O mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcție de posibilitățile specifice fiecărei regiuni în parte.

Există servicii suport în toate instituțiile de învățământ secundar superior, inclusiv servicii de consiliere, orientare în carieră și de sprijin remedial.

În învățământul superior, cadrele didactice sunt persoane care au finalizat studiile de licență și de master și – pentru titularii de curs – doctorale.

Avansarea în carieră pentru cadrele didactice universitare ține cont de o evaluare a competențelor pedagogice. Universitatea oferă programe de formare continuă în domeniul educației, care ajută la obținerea de performanță în zona de predare/învățare. Există servicii de consiliere în carieră, consiliere psihologică și programe remediale în toate universitățile. Lucrările majore (licență, disertație) sunt trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat și listate în baze de date publice, cu respectarea legislației în vigoare.

Pentru toate ciclurile de studiu asociate învățământului terțiar, se stabilesc ținte minime de mobilitate de 20% la nivel de licență și masterat și de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puțin 5% dintre programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universități europene sau internaționale.

Structura celui de-al doilea scenariu se bazează pe corelarea nivelurilor școlare cu etapele de dezvoltare a copilului (format 6+3+3, în loc de 5+4+4) și elimină criteriile de acces la examene de tranziție precum bacalaureatul (orice elev se poate înscrie, indiferent de tipul studiilor secundare finalizate). Primul scenariu propune două tipuri de Bacalaureat (teoretic și aplicat), iar cel de-al doilea scenariu include și posibilitatea Bacalaureatului Internațional.

Tot cel de-al doilea scenariu propune, în cazul învățământului superior, organizarea de către stat a unui sistem de monitorizare a inserției absolvenților pe piața muncii, detaliat pe domenii și programe de studiu.

Universitățile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserție pe piața muncii specifică domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaționare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe.

CONSULTĂ AICI RAPORTUL COMPLET

Tag-uri: