Celebrul fizician Stephen Hawking susţine dreptul la sinucidere asistată

Stephen Hawking, care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile, a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai are de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 71 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa "Scurtă istorie a timpului" ("A Brief History of Time"), devenită un bestseller internaţional.

În alocuţiunea pe care a susţinut-o înainte de lansarea unui documentar despre viaţa lui, în această săptămână, Stephen Hawking a spus că a susţinut dreptul persoanelor bolnave în stadii terminale de a se sinucide, cu condiţia ca persoanele în cauză să aleagă singure acest drum.

Savantul britanic spune că, la un moment dat, a fost conectat la aparatele de respiraţie artificială după ce s-a îmbolnăvit de pneumonie, iar medicii i-au oferit soţiei sale opţiunea de a deconecta acele aparate, însă el nu îşi dorea acest lucru.

"Cred că aceia care au o boală într-un stadiu terminal şi au dureri mari ar trebui să aibă dreptul de a alege să îşi pună capăt vieţii, iar aceia care îi ajută nu ar trebui să fie daţi în judecată", a declarat Stephen Hawking pentru BBC.

"Trebuie însă luate măsuri de siguranţă pentru a ne asigura că persoana vizată doreşte cu sinceritate să se sinucidă, că nu este presată să facă acest lucru şi că decizia nu va fi luată fără ca ea să fie la curent şi fără consimţământul ei, aşa cum aproape că a fost cazul meu", a adăugat savantul britanic.

Sinuciderea asistată este ilegală în Marea Britanie, iar problematica acestor persoane ale căror vieţi au devenit de nesuportat face obiectul unor dezbateri ample în multe ţări.

Avocaţii cauzei sinuciderii asistate spun că persoanelor capabile să ia această decizie trebuie să li se permită să moară cu demnitate. Opozanţii ei spun că liberalizarea legislaţiei în domeniu ar putea aduce riscuri majore pentru persoanele vulnerabile.

Elveţia şi câteva state americane se numără printre teritoriile în care anumite forme de eutanasie sau sinucidere asistată sunt legale în anumite circumstanţe.

Stephen Hawking, care a apărut ca invitat special în seriile TV celebre, precum "Familia Simpson" şi "Star Trek", spune că mintea activă şi simţul umorului reprezintă elementele-cheie ale supravieţuirii sale.

Suferind de scleroză laterală amiotrofică, o maladie paralizantă cu care a fost diagnosticat pe când avea 21 de ani, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi al unui sintetizator vocal. Profesorul îi îndeamnă pe toţi oamenii cu dizabilităţi fizice să se concentreze asupra lucrurile pe care le pot face şi să nu regrete lucrurile pe care nu pot să le facă.

"Fizica teoretică este un domeniu în care dizabilitatea nu este un handicap. Totul stă în puterea minţii", a spus profesorul britanic, care predă la Universitatea Cambridge

Documentarul "Hawking", produs de Vertigo Films, va fi lansat în Marea Britanie pe 20 septembrie.

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului "Scurtă istorie a timpului" (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului "George şi cheia secretă a universului" (apărut şi la Humanitas, în 2009).

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Scleroza laterală amiotrofică - boala Lou Gehrig - se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală - mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.