Cercetătorii au aflat cum se va comporta Soarele înainte să se stingă

Steaua, ce poartă numele de catalog HIP 102152, este foarte asemănătoare Soarelui însă, dacă astrul nostru are doar 4,6 miliarde de ani, HIP 102152 are vârsta de 8,2 miliarde de ani, fiind cea mai bătrână stea din clasa Soarelui ce a fost descoperită până în prezent.

HIP 102152 se află la aproximativ 250 de ani lumină de Pământ în constelaţia Capricornului şi a fost observată cu ajutorul telescopului VLT (Very Large Telescope) al Observatorului european austral din Chile.

"Timp de zeci de ani astronomii au căutat stele asemănătoare Soarelui pentru a afla mai multe despre astrul care ne-a dat viaţă', susţine într-un comunicat coordonatorul studiului, Jorge Melendez de la Universidade de Sao Paulo din Brazilia. 'Prima astfel de stea a fost descoperită în 1997, dar de atunci au mai fost identificate foarte puţine. Acum, cu ajutorul VLT putem căuta gemenii Soarelui cu mai multă precizie pentru că prin studiul lor putem afla de ce Soarele nostru este atât de special", a mai adăugat el.

Descoperirea acestei stele i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să răspundă la o veche întrebare cu privire la propriul nostru astru: De ce conţine atât de puţin litiu?

Unul dintre cele mai comune elemente din Tabloul Periodic, litiul, a fost creat în cadrul exploziei primordiale, Big Bang, alături de hidrogen şi de heliu. Compoziţia stelelor reflectă de obicei abundenţa acestor trei elemente, însă Soarele conţine doar 1% din litiul care era prezent în norul de gaze din care s-a născut.

Conform observaţiilor, HIP 102152 are chiar mai puţin litiu decât Soarele. Alte studii au indicat existenţa unei legături între vârsta stelelor şi cantitatea de litiu pe care o conţin, cantitate ce scade odată cu îmbătrânirea acestora, iar descoperirea acestei stele confirmă această teorie.

"Acum putem fi siguri că uneori stele îşi distrug litiul pe care-l conţin, pe măsură ce îmbătrânesc, iar conţinutul de litiu al Soarelui este normal pentru vârsta acestei stele", conform unui alt participant la studiu, TalaWanda Monroe de la Universidade de Sao Paulo.

În plus, atât HP 102152 cât şi Soarele mai au în comun deficienţa în anumite elemente comune în rândul meteoriţilor şi al planetelor telurice aşa cum este Pământul. Astronomii sunt de părere că acest lucru ar putea indica faptul că şi pe orbita acestei stele ar putea exista planete telurice şi că această stea ar fi putut susţine la rândul său apariţia şi evoluţia vieţii.

Concluziile acestui studiu sunt prezentate pe larg în ultimul număr al revistei Astrophysical Journal Letters.