Chiriţoiu: Modificările aduse Legii energiei ar fi putut duce la scumpirea electricităţii pentru consumatori

Parlamentul a aprobat, în urmă cu o lună, mai multe modificări la Legea 123/2012 (legea cadru a energiei electrice şi gazelor naturale), printre care şi faptul că producătorii de energie pot încheia contracte între ei pentru a-şi forma propriul mixt de electricitate. Preşedintele Klaus Iohannis a trimis legea spre reexaminare în Parlament pe 20 iulie, după ce a cerut un punct de vedere Consiliului Concurenţei. 

Potrivit lui Chiriţoiu, legea aprobată de Parlament ridică probleme legate de subvenţionarea energiei scumpe, dar şi de un posibil ajutor de stat, lucru indicat inclusiv de către Comisia Europeană. 

"Nu pot spune dacă legea a fost retrimisă la Parlament în urma punctului nostru de vedere. Noi am transmis Preşedinţiei un punct de vedere în care spunem că textul este neclar, că se pretează cel puţin la o interpretare care ar permite o subvenţionare a energiei din surse mai scumpe pe seama energiei electrice produse mai ieftin, ceea ce ar fi dus la un preţ mai mare al electricităţii pentru consumatori, fie ei casnici sau industriali. În acelaşi timp, ar ridica probleme din punctul de vedere al ajutorului de stat. Este vorba de firme de stat, atât producătorii de energie mai scumpă, cât şi cei de energie mai ieftină. În acest sens, am primit şi o adresă din partea Comisiei Europene care ne atrăgea atenţia că vor să analizeze din punctul de vedere al ajutorului de stat aceste prevederi", a spus Chiriţoiu. 

El a menţionat că adresa Comisiei Europene a venit înainte ca preşedintele Klaus Iohannis să retrimită legea spre reexaminare în Parlament. 

În cererea de reexaminare, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că "Legea pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 instituie măsuri legislative ce vizează producătorii de energie electrică. În opinia noastră, unele dintre prevederile legii menţionate sunt neclare şi, prin aceasta, pot genera o serie de consecinţe cu un potenţial efect negativ în domeniu, motiv pentru care se impune reexaminarea de către Parlament a actului normativ transmis la promulgare". 

Referitor la faptul că modificările aduse legii permit producătorilor să perfecteze contracte cu alţi producători şi să realizeze un mixt energetic, pentru a oferta pe piaţa internă sau la export energia electrică, Iohannis a arătat că acest lucru este în contradicţie cu un alt articol al legii, potrivit căruia toate tranzacţiile trebuie făcute pe bursă. 

"Prin faptul că nu se precizează condiţiile minime privind structura mixtului energetic sau criteriile ce ar trebui îndeplinite de către aceşti producători, noile prevederi permit operatorilor să perfecteze înţelegeri cu diverşi alţi producători, ceea ce ar putea fi interpretat ca fiind în contradicţie cu dispoziţiile art. 23 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, conform cărora tranzacţiile cu energie electrică se desfăşoară pe piaţa concurenţială, în mod transparent, public, centralizat şi nediscriminatoriu. În acest context, modificarea propusă la art. 29 poate fi de natură să afecteze competiţia pe piaţă, acest lucru fiind în detrimentul consumatorului şi al accesului cât mai avantajos al acestuia la piaţa de energie", a mai scris preşedintele în cererea de reexaminare. 

Pe de altă parte, la finele săptămânii trecute, sindicatele din cadrul Federaţiei Naţionale Mine Energie au transmis un comunicat de presă în care susţin că Preşedinţia a primit puncte de vedere eronate cu privire la această lege. 

"Federaţia Naţională Mine Energie, federaţie sindicală reprezentativă la nivelul sectorului de activitate "Energie electrică, petrol şi gaze şi minerit energetic", solicită public instituţiilor ce asigură siguranţa naţională analizarea persoanelor care au transmis Preşidenţiei României puncte eronate de vedere privitoare la modificarea şi completarea Legii energiei şi a gazelor naturale nr. 123/2012", se arată în comunicat. 

Sindicatele susţin că legislaţia actuală avantajează producătorii de energie regenerabilă, care primesc subvenţii din partea consumatorilor. "Considerăm că Ministerul Energiei, A.N.R.E., cât şi Consiliul Concurenţei ar trebui să aibă puncte de vedere în folosul cetăţenilor României, conform Constituţiei", se mai arată în comunicatul Federaţiei Sindicale Mine Energie. 

La începutul lunii iulie, Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, declara că modificările aduse legii energiei nu conferă un avantaj producătorilor mai scumpi, pe bază de cărbune, ci corectează tratamentul discriminatoriu la care erau supuşi aceştia până acum. 

Iancu a explicat că producătorii vor încheia contracte între ei tot în cadrul bursei de energie OPCOM, deci nu va fi vorba de contracte directe încheiate în afara pieţei centralizate. 

"Această lege nu a mai fost modificată din 2012 până astăzi. În mixtul energetic al României, producătorii care au cel mai mare cost pentru producţia de energie, adică cei care folosesc cărbunele - obligaţi fiind să funcţioneze în condiţii exclusiv de piaţă, condiţii care au fost stabilite în anul 2000, în mod eronat în opinia mea, pentru că niciodată cărbunele nu va putea concura cu hidroenergia, cu gazele naturale sau cu nuclearul - au fost dezavantajaţi din start, împărţind capacităţile de producţie pe tipuri de combustibil. Li se oferă o şansă, care nu este un avantaj extraordinar sau uriaş, acela de a putea să-şi construiască propriul mixt de producţie de energie, astfel încât el să facă faţă unui preţ concurenţial, adică să-şi menţină statutul de participare pe platforma concurenţială. Producătorul este în continuare obligat ca întreaga energie, indiferent de cum o aranjează şi cum o mixează, să o pună pe platforma concurenţială, pe OPCOM, şi această cantitate să fie văzută de absolut toată lumea", a spus Iancu. 

Totodată, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER) au precizat, într-un comunicat de presă, că propunerile lor nu au fost luate în calcul şi că modificările aduse legii au ţinut cont de cerinţele unei singure companii. Din informaţiile AGERPRES, ar fi vorba vorba despre Complexul Energetic Oltenia. 

În replică, Iancu a ţinut să sublinieze faptul că noua lege nu face decât să corecteze tratamentul discriminatoriu la care au fost supuşi până acum producătorii pe bază de cărbune. "Această lege a fost citită în grabă şi printre rânduri, presupunându-se că este o dedicaţie în favoare unui producător. Legea face nişte referiri care corectează un tratament discriminatoriu pentru cărbune", a continuat el. 

Tot la începutul lunii iulie, Laurenţiu Ciurel, fostul director general al Complexului Energetic Oltenia, declara, potrivit presei locale, că parlamentarii de Gorj şi sindicatele din sector au făcut presiuni în Parlament pentru ca aceste modificări legislative să fie adoptate. Conform lui Ciurel, Iulian Iancu ar fi făcut presiuni ca această lege să fie adoptată înainte de vacanţa parlamentară. 

"Este adevărat că a fost o iniţiativă parlamentară şi că parlamentarii din zona respectivă au fost cei mai insistenţi, dar, în final, ea a trecut prin filtrul comisiilor parlamentare, deci nu mai poţi spune că a fost ceva izolat sau un parti-pris. Nu am văzut declaraţia domnului Ciurel, dar, orice ar fi spus, şedinţele de la Comisia noastră sunt deschise, deci nu s-ar fi putut ascunde nicio intervenţie. Nici la plen nu s-ar fi putut ascunde nicio intervenţie, pentru că toată lumea a votat prin vot deschis. Asupra comisiei noastre şi asupra mea nu a fost nicio presiune", a susţinut Iancu. 

Când i s-a amintit că, potrivit lui Laurenţiu Ciurel, chiar el însuşi ar fi făcut presiuni ca legea să fie adoptată în această vară, Iancu a răspuns: "Eu nu puteam să fac presiuni, pentru că legea a ajuns la noi la Comisie în faza de dezbatere în plen. Noi am dezbătut-o aşa cum am dezbătut orice act normativ. Prioritatea pentru ordinea de zi o stabileşte, însă, Biroul Permanent. Adică şi dacă eu aş fi vrut în mod special să treacă această lege, deşi nu este rău că a trecut, nu puteam, pentru că trebuia să conving Biroul Permanent. Spuneţi-mi, puteam să fac presiuni asupra Biroului Permanent? Nu se poate aşa ceva. Deci, încă o dată, Biroul Permanent a stabilit agenda de dezbatere la plen", a completat Iancu.