Chiuariu crede că mutarea sediului Curţii Constituţionale ar feri judecătorii de presiuni
Judecătorii Curţii Constituţionale ar putea fi feriţi de eventualele presiuni şi influenţe politice dacă sediul CCR nu ar mai fi în capitala administrativă a ţării, Bucureşti, ci într-un alt oraş, consideră preşedintele Comisiei juridice a Senatului, Tudor Chiuariu.
Fostul ministru de Justiţie, Tudor Chiuariu, a subliniat că ideea mutării sediului Curţii Constituţionale a României din Bucureşti a fost inspirată de modelul altor state, cum este cazul Germaniei sau al Cehiei, model care poate fi implementat şi în România.
"Este o soluţie pe care au îmbrăţişat-o multe state. La unele dintre acestea noi ne uităm ca la un model, cum ar fi Germania. De exemplu, în Germania sediul Curţii Constituţionale nu este la Berlin, capitala administrativă a statului, ci într-un orăşel mai mic. Ideea ca sediul CCR să nu mai fie în Capitală a venit tot din dezbaterile Forumului Constituţional, pentru a feri judecătorii Curţii de influenţele şi presiunile politice, de contactul cu oamenii politici. Este o idee din practica altor state, Cehia, Africa de Sud, care împărtăşesc aceeaşi concepţie că sediul Curţii nu trebuie să fie în capitala administrativă a ţării. Şi în România, unde există atâta suspiciune şi atâtea tensiuni, cred că ar fi de asemenea o idee bună. Dar asta nu înseamnă că nu ne uităm şi la celelalte propuneri privind modul de selecţie şi numărul judecătorilor Curţii", a declarat Chiuariu la conferinţa "Reformarea şi îmbunătăţirea performanţei sistemului judiciar. Ajustarea şi clarificarea rolului Curţii Constituţionale", organizată la Senat de Forumul Constituţional în parteneriat cu experţii Comisiei de la Veneţia.
Revenirea CCR la două grade de jurisdicţie
Tudor Chiuariu crede că revenirea la sistemul în care la Curtea Constituţională existau două grade de jurisdicţie ar putea avea efecte pozitive în domeniul justiţiei din România, oferind posibilitatea îndreptării eventualelor hotărâri eronate ale judecătorilor CCR.
"Am avut un astfel de sistem în România între 1992 şi 2003 şi ne aducem aminte că în acea perioadă criticile la adresa Curţii erau mai puţine decât au fost în perioada 2003-2013. Acest sistem ar putea îndrepta unele dintre erorile evidente pe care Curtea le poate face atunci când decide în primă şi ultimă instanţă. În acest fel am fluidiza şi am face o Curte Constituţională mai eficientă prin faptul că, în cazul anumitor decizii ale Curţii, instituim un al doilea grad de jurisdicţie, cu un filtru de admisibilitate. Toţi ne plângem că unele dintre deciziile Curţii sunt greşite. Dacă sunt greşite, vrem să avem un remediu eficient, adică o cale de atac tot în interiorul Curţii şi care să fie judecată de această dată de către plen", a punctat Tudor Chiuariu.
Fostul ministru al Justiției consideră că această măsură ar trebui să facă parte dintr-un set în care să mai cuprindă și: creşterea numărului de judecători, constituirea unor complete specializate, care să judece în primă instanţă şi eventual plenul să judece în recurs, în calea de atac împotriva hotărârilor completelor specializate.
Tudor Chiuariu a precizat că nu încurajează posibilitatea ca Parlamentul să modifice hotărârile CCR cu o majoritate calificată.