Cinci candidaţi luptă pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal

Fostul internaţional Gică Popescu, principalul favorit la aceste alegeri, a ieşit din cursă marţi, când a fost condamnat la 3 ani, o lună şi 10 zile de închisoare cu executare, în dosarul transferurilor. Mircea Sandu, actualul preşedinte, a anunţat că nu va mai candida pentru un nou mandat la funcţia pe care o ocupă din 1990.

La Adunarea Generală de alegeri a FRF, care va avea loc miercuri, de la ora 10,00, la Casa Fotbalului, este necesară prezenţa a două treimi dintre cei 224 de membri afiliaţi pentru a fi statutară. În cazul în care nu va exista cvorum, se vor aştepta două ore, iar apoi dacă nu se schimbă nimic, Adunarea Generală va fi convocată pentru joi, iar dacă situaţia se repetă, atunci Comitetul Executiv al FRF o va convoca pentru o dată ulterioară. Merită precizat că în acest caz este posibilă înscrierea şi altor candidaţi în cursă.

Iniţial în cursă s-au înscris opt candidaţi, dar dosarele lui Octavian Popescu şi Paul Zarna au fost respinse.

Potrivit procedurilor anunţate de FRF, noul preşedinte ar putea fi ales din primul tur de scrutin dacă va obţine jumătate plus unu dintre voturile membrilor afiliaţi exprimate şi validate. În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu se va impune din primul tur, preşedinte al FRF va fi ales după turul doi de scrutin candidatul cu cele mai multe voturi primite.

FRF precizează că la Adunarea Generala a FRF mai întâi se va trece la parcurgerea temelor aflate pe ordinea de zi, parte la care candidaţii nu vor avea acces în sala de şedinţe, cu excepţia situaţiei în care vor reprezenta un membru afiliat, pe baza de delegaţie.

Şedinţa va fi condusă, în temeiul art. 37 alin. 1 şi 2 din Statutul FRF, de preşedintele FRF în funcţie, Mircea Sandu, iar fiecare candidat va beneficia de un timp maxim de 10 minute, în care să-şi susţină discursul electoral.

Alegerea se va face prin vot secret, cu buletine de vot. Secretarul General al FRF, Adalbert Kassai, va face propuneri privind componenţa Comisiei de validare a voturilor (scrutatorilor), formata din 3 membri, dintre care un preşedinte, precizează FRF. Comisia de validare a voturilor va prelua plicurile sigilate, conţinând buletinele de vot. Comisia de validare a voturilor, prin preşedintele său, va anunţa numărul de buletine de vot care se vor distribui delegaţilor membrilor afiliaţi, se va face apelul nominal al membrilor afiliaţi şi fiecare delegat se va prezenta la Comisia de validare cu 'mandatul' care i-a fost înmânat cu ocazia efectuării prezenţei la Adunarea Generală, înainte de intrarea în sala. 'Mandatul' fiecărui delegat se va ştampila de Comisia de validare a voturilor, după care i se va înmâna un buletin de vot.

Pe buletinele de vot vor fi tipărite numele candidaţilor propuşi de membrii afiliaţi la funcţia de preşedinte FRF. ''După primirea buletinului de vot, delegatul se va deplasa în una dintre cele doua cabine de vot, instalate în spatele Prezidiului, unde, în secret, va proceda la exprimarea opţiunii sale, prin ştergerea cu o linie a candidaţilor pe care nu va dori să-i voteze, lăsând neşters numai numele candidatului pe care îl vor prefera. După această operaţiune, va împături buletinul de vot, va ieşi din cabina de vot şi va introduce buletinul în urna transparenta, aflata pe masa Prezidiului Adunării'', se arată în comunicatul postat pe site-ul FRF.

Vor fi anulate buletinele de vot în care nu a fost şters numele niciunui candidat, dacă toate numele candidaţilor au fost şterse sau dacă au fost adăugate numele altor candidaţi decât ale celor înscrişi iniţial pe buletinul de vot. Dacă numărul buletinelor de vot existente în urne va fi egal sau inferior celui al buletinelor distribuite, votul va fi validat. Dacă numărul buletinelor din urne va fi mai mare decât numărul buletinelor distribuite, votul va fi anulat şi se va proceda la o nouă votare.

După deschiderea urnei şi numărarea voturilor valabil exprimate şi a celor anulate, Comisia de validare a voturilor va consemna rezultatul alegerilor prin procesul-verbal întocmit şi semnat de toţi membrii comisiei. Va fi declarat ales în funcţia de preşedinte al FRF candidatul care va obţine majoritatea absolută (jumătate plus unu) a voturilor exprimate şi validate. Nu vor fi luate în calcul buletinele de vot anulate.

În situaţia în care, după primul tur de scrutin, niciun candidat nu va obţine majoritatea absolută, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în cadrul primului tur de scrutin. Dacă pe locul al doilea se vor afla, la egalitate de voturi, doi candidaţi, scrutinul se va desfăşura între aceştia şi candidatul aflat pe primul loc.

Începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, delegaţii membrilor afiliaţi vor înscrie pe buletinul de vot numele candidatului pe care îl vor prefera dintre cei calificaţi în turul de scrutin respectiv. În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se va repeta până la departajare. Va fi declarat ales în funcţia de preşedinte al FRF, începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul care va obţine cele mai multe voturi dintre voturile exprimate şi validate.

Vasile Avram: Fostul preşedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor s-a născut la Adjud (jud. Vrancea), în 1954. Este implicat în fotbal de peste 35 de ani. A fost jucător de fotbal la mai multe echipe, până în 1981. S-a afirmat ca arbitru, ajungând pe lista FIFA. A fost, de asemenea, vicepreşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, preşedinte şi director general al clubului Rapid Bucureşti, precum şi secretar general al clubului Astra Giurgiu. Timp de 14 ani a ocupat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti. A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi deţine un master în administraţie publică la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza Bucureşti. În cadrul administraţiei publice centrale a fost, de-a lungul timpului, consilier de ministru în Ministerul Turismului şi Ministerul Tineretului şi Sportului şi a avut funcţii de conducere în Ministerul Privatizării, Ministerul Comerţului Exterior sau Agenţia Română de Dezvoltare. În octombrie 2011, Vasile Avram a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru luare de mită în formă continuată şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracţiune de corupţie. În mai 2103, a fost achitat de către Curtea de Apel Bucureşti în dosarul de corupţie din arbitraj.

Sloganul candidaturii sale este ''Câştigă fotbalul - Vasile Avram: Experienţă, nu experimente''. Planul său este structurat pe patru piloni: dezvoltarea fotbalului, echipa naţională, Liga I şi evenimente majore. A afirmat că echipa sa, în cazul în care va câştiga, va cuprinde mai mulţi componenţi ai ''Generaţiei de aur''.

Răzvan Burleanu: Fiul fostului prim-divizionar Gică Burleanu s-a născut pe 1 iulie 1984 la Bacău. La vârsta de şapte ani s-a înscris la Centrul de copii şi juniori al lui FCM Bacău. De la 14 ani a urmat cursurile Şcolii de Arbitri, fiind arbitru până la 19 ani. A urmat cursurile Colegiului Naţional Gheorghe Vrânceanu din Bacău şi Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti. A lucrat succesiv la Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României - Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă, Administraţia Prezidenţială - Departamentul pentru minorităţi naţionale. Din 2008 este co-preşedinte al Institutului European pentru Democraţie Participativă - Qvorum. De la începutul anului 2012 este preşedintele Federaţiei Române de Minifotbal, fiind ales ulterior preşedinte al Federaţiei Europene de Minifotbal şi vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale de Minifotbal.

El a anunţat că din echipa sa fac paste Zorislav Kovac, născut în Croaţia, dar care trăieşte de peste 50 de ani în Belgia, pentru funcţia de manager de dezvoltare sportivă, la relaţii internaţionale şi politici europene a propus-o pe Marketa Haindlova (Cehia), echipa cuprindându-i şi pe Pierre de Hillerin, directorul Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport, Ovidiu Dîmbean-Creţa ca manager financiar, Laur Chiricioiu ca manager pentru dezvoltare a activităţilor comerciale, Lucian Vişcoţel - propus pentru gestionarea fondurilor structurale, fostul internaţional Aurel Ţicleanu ar coordona Biroul pentru promovarea fotbalului, din care va face parte Victoraş Iacob, iar Ciprian Paraschiv va conduce Biroul pentru dezvoltare fotbalistică.

Gheorghe Chivorchian: Este cunoscut în lumea fotbalului românesc drept unul dintre cei mai pricepuţi conducători de cluburi, având o experienţă bogată în acest sens. De origine armeană, Gheorghe Chivorchian s-a născut la Bacău în 1955 şi a ocupat, pe rând, funcţia de preşedinte executive la mai multe echipe de fotbal din Liga I: Ceahlăul Piatra Piatra Neamţ (în prezent), FCM Bacău (10 ani), Foresta Fălticeni (un an) şi Politehnica Timişoara (5 ani şi jumătate). Chivorchian a pus la punct, la cluburile la care a lucrat, un mecanism menit să încurajeze şi să dezvolte structurile organizatorice la nivelul juniorilor. În perioada în care a activat la FCM Bacău, toate echipele de juniori ale clubului au ocupat constant locurile 1 şi 2 la nivel naţional.

Strategia sa de redresare şi relansare a fotbalului românesc va avea succes deoarece se bazează pe ''competenţa echipei manageriale, hotărârea cu care va acţiona, iniţiativa personalului din cadrul FRF, dar şi oportunitatea obiectivelor stabilite''. Chivorchian propune ca preşedintele FRF să aibă posibilitatea de a conduce federaţia cel mult două mandate. În viziunea sa, Liga I va avea 16 echipe, cu 4 care retrogradează şi 4 care promovează din Liga a II-a. La rândul său, Liga a II-a va avea o singură serie de 20 de echipe.

Marcel Puşcaş: S-a născut pe 12 octombrie 1960, la Oradea. A activat pe postul de atacant la mai multe echipe, începând cu 1970: Crişul Oradea, FC Bihor Oradea, Steaua Bucureşti, Rapid Bucureşti, CS Târgovişte şi Steaua Mizil. A jucat în echipa naţională, debutând în 1983. A câştigat campionatul naţional şi Cupa României cu Steaua Bucureşti (1984-1985). A activat ca antrenor la CS Târgovişte, în Divizia B (1988), şi Rapid Bucureşti (1992-1993). Este absolvent al Institutului de Educaţie Fizică şi Sport - 1983, al Academiei Militare / Facultatea de mecanică (inginer) - 1988. De asemenea, este absolvent cursuri de Management European în turism şi de cursuri europene de mediere (mediator) şi are stagii de perfecţionare fotbalistică în Franţa, Germania, Austria şi Ungaria. A fost ofiţer de presă al CSA Steaua (1990-1991) şi preşedinte al FC Steaua Bucureşti (1996-1998). A deschis prima şcoală privată de copii şi juniori din România (1995) - Viitorul Oradea. Este primul membru AFAN din România (1990), colaborator şi comentator sportiv, impresar FIFA (2002-2004). A fost căsătorit cu cântăreaţa Luminiţa Anghel, de care a divorţat în 2003.

Sorin Răducanu: Fostul atacant s-a născut la 25 august 1962. A absolvit Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, specializarea fotbal. A jucat pentru cluburile Victoria Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Olt, FCM Braşov, Sportul Studenţesc, Aris Limassol din Cipru şi Wuppertaler SV din Germania.

Printre obiectivele programului său se află: transparenţă totală în activitatea FRF, schimbarea managementului sportiv la nivelul copiilor şi juniorilor, iar FRF trebuie să treacă sub tutela Ministerului Tineretului şi Sportului. Sorin Răducanu doreşte ca ocuparea posturilor din organigrama FRF să fie posibilă după susţinerea de teste şi evaluări organizate de companii de recrutare şi consultanţă în resurse umane angajate pe bază de licitaţie publică. Sorin Răducanu a anunţat ca făcând parte din echipa sa pe Valentin Popazu, consultant în management şi marketing, şi pe Petre Nicolae, director al companiei de consultanţă CBC România.