Cinci puncte tari ale economiei româneşti în 2014

1. Menţinerea ritmului de creştere a exporturilor (plus 10% în 2013) şi a producţiei industriale poate fi “pivotul” care să aducă relansarea economică. The Economist prevede o creştere economică de 3,3% în 2014 pentru România, bazându-se pe creşterea din zona euro (plus 0,9% în 2014, faţă de minus 0,4% în 2013), principalul partener comercial. Mai mult, pentru prima dată în 2013, România a ajuns să aibă excedent comercial în relaţia cu ţările non-UE. Turcia, ţările arabe şi chiar Rusia absorb din ce în ce mai multe mărfuri româneşti.

2. Scăderea dobânzilor la creditele în lei, determinată de reducerea dobânzii de referinţă de către Banca Centrală, dar şi de afluenţa de lei de pe piaţa monetară. Astfel, Roborul la şase luni este la 2-2,5%, faţă de 5-6% la începutul anului 2013. Companiile şi persoanele fizice împrumutate în lei beneficiază astfel de o micşorare a poverii creditului, ceea ce le permite o realocare a sumelor economisite către consum sau investiţii. Întrebarea este când se vor putea refinanţa pe scară largă creditele în euro, astfel încât creditele în lei să devină majoritare în portofoliul băncilor şi riscul valutar să fie cât mai mult diminuat.

3. Deşi România a întârziat foarte mulţi ani absorbţia fondurilor europene structurale, fiind astăzi abia la 25% din cele 20 de miliarde de euro alocate, pe ultimul loc în UE, anul 2014 ar putea fi anul recuperării la fondurile UE. Astfel, dacă se păstrează tendinţa din ultimii patru ani de creştere exponenţială (în 2009 - 170 mil. euro bani atraşi de la UE, în 2010 - 295 mil. euro, 2011 - 600 mil. euro, 2012 - 1,1 mld. euro, 2013 - 2,8 mld. euro) ar urma ca în 2014 să fie absorbite de la UE fonduri în valoare de cel puţin 5 miliarde de euro. Aceasta ar însemna un impuls semnificativ pentru economie, încă insuficient luat în calcul în estimările care se fac pentru anul acesta.

4. Imaginea externă a României este în continuă îmbunătăţire. Anul 2014 ar putea marca revenirea României la statutul de "investment grade" acordat de către agenţia de rating Standard& Poor’s, ceea ce va îmbunătăţi felul în care este privită economia locală de către investitorii străini şi o micşorare a dobânzilor la care se finanţează statul pentru a acoperi deficitul bugetar. În condiţiile ţinerii sub control a deficitului bugetar (2,2% estimare pentru 2014), a deficitului de cont curent (4% estimare pentru 2014) şi a inflaţiei (3% estimare pentru 2014), singurul lucru care îi lipseşte României pentru a trece de la BB plus (Junk) la BBB minus (primul nivel de investment grade) este creşterea economică. Datoria publică este sub control (52 mld. euro, 37% din PIB), însă cea totală externă este în măsură să creeze o oarecare instabilitate (98 de miliarde de euro, adică 70% din PIB).

5. O sursă de încredere pentru economie poate fi în 2014 bursa de valori, a cărei evoluţie în 2013 a fost peste aşteptări (25% creştere a indicelui general al bursei, BET). Listările Romgaz şi Nuclearelectrica din toamnă, precum şi vânzarea pachetului de 15% dinTransgaz la începutul anului trecut au plasat Bucureştiul în faţa Budapestei, Vienei, Pragăi şi chiar a Varşoviei din punct de vedere al noilor companii aduse la cota bursei. Local, tot mai mulţi antreprenori îşi pun problema listării, iar în condiţiile unor debt ratio (rate ale îndatorării) tot mai înalte, creşterea equity-ului (capitalului) companiilor prin emisiune de acţiuni noi pe bursă le poate îmbunătăţi situaţia financiară.