Cine a avut interesul să exagereze numărul aleșilor incompatibili
După ce timp de peste o săptămână în spaţiul public a circulat informaţia conform căreia peste 1000 de aleşi locali s-ar afla în incompatibilitate, preşedintele ANI a considerat de cuviinţă că este necesară o clarificare legată de numărul real al incompatibililor.
Astfel, preşedintele ANI, Horia Georgescu, declară că numărul primarilor în stare de incompatibilitate sau conflict de interese este mult mai mic decât cifrele vehiculate şi a menţionat că unul din punctele de plecare pentru aceste situaţii de incompatibilitate este o sesizare a preşedintelui CJ Constanţa. "Deocamdată ANI a identificat stări de incompatibilitate în legătură cu apartenenţa la aceste regii autonome sau asociaţii de dezvoltare intercomunitară în 50 de cazuri. Sunt alte câteva zeci de cazuri care sunt conexe acestor situaţii. Cifra pe care a avansat-o doamna Gâju (prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România - n.r.) nu este reală şi nu corespunde datelor pe care le are ANI.”, a declarat Horia Georgescu.
Reacţia tardivă a ANI pe tema aleşilor aflaţi în incompatibilitate sau în conflict de interese nu este întâmplătoare. Cel mai probabil, Agenţia a dorit în mod voluntar ca ştirea conform căreia peste 1000 de aleşi s-ar afla în incompatibilitate să se amplifice, conform principiului bulgărelui de zăpadă. Astfel, odată pornit tăvălugul dezinformării, lămuririle ulterioare ale oficialului ANI devin inutile, în condiţiile în care isteria a fost deja creată.
Cert este că tăcerea ANI din toată această perioadă este cel puţin suspectă, iar întrebarea de ce nu a intervenit ANI mai devreme este cât se poate de legitimă. Fiindcă întregul context alimentează în mod natural scenariile cu privire la posibilele jocuri politice. Iar ANI, ca instituţie ce veghează la asigurarea integrităţii în exercitarea funcţiilor publice şi la prevenirea corupţiei instituţionale, are nu doar datoria, ci mai ales obligaţia de a nu se lăsa antrenată în astfel de scenarii.
În intervalul în care ANI a stat „la cutie” fără a dezminţi scenariile avansate în spaţiul public, s-a încercat acreditarea ideii că peste o mie de primari ai USL ar fi în incompatibilitate când, de fapt, este vorba de cel mult o sută de aleşi locali. Teza are în mod vădit un caracter dezinformator – este normal ca cei mai mulţi aleşi acuzaţi că a r fi incompatibili să aparţină USL din moment ce Uniunea a câştigat detaşat alegerile locale, cu un scor de peste 60%.
Încercările de manipulare şi dezinformare ce ridică semne de întrebare cu privire la implicarea ANI creează totuşi un precedent periculos. Un precedent ce riscă să erodeze substanţial credibilitatea Agenţiei Naţionale de Integritate. Dacă va accepta să se lase angrenată în jocuri politice, Agenţia nu face altceva decât să se compromită, ceea ce va pune sub semnul întrebării verdictele şi deciziile în instrumentarea cazurilor de incompatibilitate sau de conflicte de interese.