Cine este Andrei Gerea, propunerea PNL pentru Ministerul Economiei
Agenda viitorului ministru Andrei Gerea va fi una destul de încărcată, iar în joc sunt nu doar intersele economice, dar şi impactul social, din perspectiva celor care lucrează în companiile vizate.
Iniţial, jocurile privind noul ministru al Economiei păreau făcute, cu Remus Vulpescu în pole-position, conform declaraţiilor demisionarului Varujan Vosganian, care anticipa o astfel de mutare. În cele din urmă, conducerea PNL a reevaluat rapid situaţia şi, pentru a nu se trezi o dată în plus cu o propunere controversată, s-a reorientat către Andrei Gerea, un nume fără prea mari rezonanţe în peisajul politic intern.
"Domnul Andrei Gerea, fostul lider al grupului parlamentar din Camera Deputaților, membru al Comisiei economice, a fost propunerea pe care am făcut-o și pe care am votat-o în unanimitate cu 58 de voturi din 58 de membri prezenți ai BPN. Dânsul este propunerea noastră pentru Ministerul Economiei", a confirmat Crin Antonescu propunerea. La scurt timp, premierul Ponta a acceptat propunerea liberalilor. Pentru a oficializa numirea ca ministru al Economiei, este necesar ca inclusiv preşedintele Băsescu să agreeze nominalizarea şi să semneze decretul de numire în funcţie.
"E un minister greu, traversăm o perioadă dificilă, deşi avem un indicator, producţia industrială, pe plus, după multă vreme. Ştiu că sunt multe lucruri nerezolvate încă", a declarat Andrei Gerea imediat după propunere.
Andrei Gerea are 45 de ani şi a absolvit în 1997 Academia de Studii Economice Bucureşti - Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică. Conform CV-ului său, ministrul propus de PNL activează de 23 de ani în formaţiunea liberală. A ocupat, pe rând, funcţiile de vicepreşedinte al Organizaţiei Tineretului Universitar Bucureşti, secretar Relaţii Interne al aceleiaşi organizaţii şi apoi vicepreşedinte. În perioada 1994 - 1996 a fost vicepreşedinte al TNL Bucureşti, vicepreşedinte al PNL sector 1, iar din 2002 este vicepreşedinte al PNL Argeş.
În 1996 - 2000 şi 2000 - 2004 a fost consilier local la sectorul 1, iar în perioada 1998 - 2000 a fost şi membru al Consiliului de Dezvoltare Regională Bucureşti - Ilfov. În perioada 1999 - 2000, Gerea a fost membru al Consiliului de Administraţie al Societăţii Naţionale Poşta Română SA.
În plan profesional, cariera sa a debutat în 1987 ca electronist automatizări la Automatica SA, între 1988 - 1992 a fost electronist la ICE Felix Computers SA, apoi timp de un an director comercial la Van Soestbergen SRL, între 1993 şi 1997 merceolog la Industrialexport. Între 1997 - 2002 a fost manager realţii cu clienţii la Eximbank România, iar între 2000 şi 2001 a ocupat aceeaşi poziţie la Emporiki Bank. Între 2002-2004 a activat în cadrul Alpha Bank.
Dacă Andrei Gerea va fi numit ministru al Economiei, mandatul său se anunţă a fi unul încărcat. Desigur, prioritară va fi gestionarea situaţiei de la Oltchim, pentru combinatul vâlcean existând un interes real din partea investitorilor. Cu alte cuvinte, este de aşteptat ca Andrei Gerea să reia negocierile pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al combinatului Oltchim. Conform datelor prezentate de fostul ministru Vosganian, companii din Israel, Turcia, România şi spaţiul ex-sovietic şi-au manifestat interesul pentru combinatul de la Râmnicu Vâlcea. Astfel, miza va fi aceea de a începe demersurile necesare în vederea reluării procedurii de privatizare, după ce, la finalul anului 2012, Dan Diaconescu a speculat breşele din procedura de privatizare iniţiată de guvernarea PDL, cedarea pachetului majoritar de acţiuni eşuând la acel moment.
De menţionat că Executivul şi-a luat măsuri suplimentare pentru a evita repetarea scenariului Dan Diaconescu la finalul anului trecut. Astfel, pentru a putea participa la licitaţia privind vânzarea pachetului majoritar de acţiuni de la Oltchim, potenţialii investitori trebuie să îndeplinească un cumul de criterii: să activeze în industria chimică sau petrochimică, să prezinte cel putin două scrisori de bonitate bancară emise de banci de prim rang şi scrisori de recomandare semnate de parteneri cu experienţă.
La momentul actual, Oltchim şi-a mărit cifra de afaceri de două ori şi jumătate, nu mai înregistrează pierderi şi prezintă astfel dovezi de bonitate din perspectiva finanţării prin credite bancare. În virtutea acestor date, combinatul vâlcean a devenit o investiţie atractivă pe care statul o poate gestiona eficient într-un nou proces de privatizare.
Pe lista proiectelor de privatizare gestionate de Ministerul Economiei se mai află Romarm, Plafar, Carfil, Metrom, UM Cugir, UM Mija, UM Sadu, Uzina Automecanică Moreni, Pirochim Victoria, Avioane Craiova, Romplumb, Şantierul Naval Mangalia, IAR Braşov, Romaero sau Şantierul Naval 2 Mai. Alte două companii ale căror procese de privatizare erau gestionate de Ministerul Economiei – Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia – au fost transferate Departamentului pentru Energie, în subordinea ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
Cu alte cuvinte, agenda viitorului ministru Gerea va fi una destul de încărcată, iar în joc sunt nu doar intersele economice, dar şi impactul social, din perspectiva celor care lucrează în companiile vizate. Ceea ce înseamnă că fiecare privatizare în parte trebuie tratată cum maximă responsabilitate astfel încât interesele statului, ale angajaţilor şi ale viitorilor acţionari majoritari rezultaţi în urma privatizărilor să fie armonizate.
În concluzie, portofoliul Economiei pe care Andrei Gerea se pregăteşte să-l preia este deosebit de important din perspectiva angajamentelor pe care România la are de îndeplinit. Fiindcă dincolo de nevoia de a clarifica situaţia de la Oltchim, România trebuie să rentabilizeze – fie prin privatizare, fie prin management privat – companii din zona minieră şi alte sectoare industriale care nu mai sunt profitabile.