Cine este Gabriel Oprea, desemnat premier interimar
La 22 iunie 2015, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de desemnare a lui Gabriel Oprea ca prim-ministru interimar, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor de prim-ministru de către Victor Ponta.
Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne în Guvernul Ponta IV, Gabriel Oprea, președinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României, s-a născut la 1 ianuarie 1961, în comuna Fundulea, județul Călărași.
După ce a absolvit Școala Militară de Ofițeri Activi de la Sibiu, specializarea intendență (1980-1983), a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității București (1985-1990). Este doctor în drept. A urmat un curs post-universitar pe teme de securitate națională la Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare ''Carol I'' (1997).
În 2001, a devenit profesor universitar și profesor asociat la Colegiul Național de Apărare; conducător de doctorat — Academia de Poliție ''Alexandru Ioan Cuza'' (2002); membru în Comisiile de Specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare — Comisia de Științe Militare, Ordine Publică și Siguranță Națională (2003 — 2005); profesor universitar, conducător de doctorat — Academia Națională de Informații (2008 — prezent).
A fost ofițer economist în cadrul Ministerul Apărării Naționale (1983 — 1990); ofițer de Justiție Militară activ (1990 — 1993); general mr. Justiție Militară activ (2001 — 2003).
A fost înaintat la gradul de general de brigadă (cu 1 stea) la 29 noiembrie 2001. Printr-un decret prezidențial din 1 decembrie 2008, Gabriel Oprea a fost înaintat în gradul de general-locotenent (cu 3 stele) în retragere în Ministerul Apărării, iar la 22 octombrie 2009, a fost înaintat în grad devenind general cu patru stele în retragere.
Citeşte şi: Gabriel Oprea este premier interimar! Klaus Iohannis a semnat decretul de numire
A fost decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler (2000) și Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002).
Vicepreședinte al Fundației Colegiul Național de Apărare (2000 — 2002); director adjunct, Colegiul Național de Apărare (2000 — 2001).
Între 2001 — 2002, a fost secretar de stat, președinte al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat, iar între 2002 și 2003 a ocupat poziția de prefect în Prefectura Municipiului București.
A fost membru PSD, între 2003 — 2009, timp în care a deținut următoarele poziții: președinte al Organizației Județene a PSD Ilfov (2004 — 2009); vicepreședinte PSD, membru al Biroului Coordonator Național (2004 — 2005); președinte al Departamentului de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională al PSD (2006 — 2009).
Între 19 iunie 2003-14 iulie 2004 a fost ministru delegat pentru Administrația Publică, în cadrul Ministerului Administrației și Internelor.
Din 2004, a fost deputat de Ilfov în Parlamentul României din partea PSD. Și-a reînnoit mandatul de deputat la 30 noiembrie 2008, obținând 50% din voturi. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, a obținut un mandat de senator în Colegiul 3 din București.
La 22 decembrie 2008 a fost învestit în funcția de ministru al Administrației și Internelor, în primul guvern condus de Emil Boc. Funcția de ministru a deținut-o până la 13 ianuarie 2009, când a demisionat în condițiile în care, cu o zi înainte, PSD îi retrăsese sprijinul politic. Ca urmare, și-a înaintat demisia din partid, devenind deputat independent. Din februarie 2009 a făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților. Din 2012 face parte din comisia cu același nume a Senatului.
Începând cu data de 1 mai 2010, este președinte al Uniunii Naționale pentru Progresul României.
Gabriel Oprea a fost propus, la 9 noiembrie 2009, ministru al Administrației și Internelor în Cabinetul Negoiță.
A fost desemnat, la 18 decembrie 2009, să preia portofoliul Ministerului Apărării Naționale, în noul Cabinet al primului-ministru desemnat Emil Boc (guvernul Boc IV). La 22 decembrie 2009, a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. A primit votul de învestitură, în Parlament, la 23 decembrie 2009, împreună cu întreg Cabinetul Emil Boc (cu 276 de voturi ''pentru'' și 135 de voturi ''împotrivă''). A deținut portofoliul Apărării până la 6 februarie 2012, când Guvernul Boc V și-a depus mandatul. Începând cu 9 februarie 2012 și până la 7 mai 2012 a fost ministrul Apărării Naționale în Guvernul Ungureanu.
A fost viceprim-ministru în cabinetul Ponta II, de la 21 decembrie 2012 până la 5 martie 2014. Începând cu 23 ianuarie 2014, a fost ministrul interimar al Afacerilor Interne. La 5 martie 2014, președintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Gabriel Oprea din funcția de vicepremier, precum și pe cel prin care președintele UNPR a fost numit ministru al Afacerilor Interne și desemnat ca viceprim-ministru interimar. În aceeași zi, Gabriel Oprea a fost învestit în posturile de vicepremier și ministrul Afacerilor Interne în Cabinetul Ponta III. A fost reînvestit în funcție la 17 decembrie 2014.