Cine este George Soros şi ce legături are cu România

În ultima perioadă personalitatea lui George Soros a fost diabolizată în Ungaria şi mai nou în România (nemaivorbind că în Belarus a fost declarat persona non grata).

Critica lui Soros a intrat în arsenalul presei pro-PSD. Potrivit acestora,  Soros ar fi stat în spatele demonstraţiilor antiguvernamentale din iarnă şi ar fi şi finanţatorul partidului de opoziţie USR. Nici aceste acuzaţii nu au fost dovedite, deşi verificarea lor s-ar impune, pentru că articolul 15, alin.1 din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice interzice acceptarea donaţiilor făcute partidelor politice româneşti de către persoane fizice sau juridice străine. Recent preşedintele PSD, Liviu Dragnea a declarat că acuzaţiile cum că ar avea afaceri în Brazilia pleacă de la omul de afaceri Soros, care vrea să facă rău acestei ţări. El cu alte ocazii a sugerat că atitudinea ostilă a unor personalităţi politice PSD (Monica Macovei, organizaţia Rise Project) s-ar datora faptului, că aceştia primesc finanţare de la George Soros.RADOR

În 1947 a plecat la Londra, unde a obţinut diplomă de economist la London School of Economics. În 1956 s-a mutat în Statele Unite ale Americii. S-a ocupat de filozofie, a lucrat la bursă ca negociator şi analist al acţiunilor. În 1969 şi-a fondat propria afacere: Fondul de Investiţii Quantum. A avut mari succese financiare la bursă. Ca economist şi jucător la bursă a contestat ideea că pieţele financiare tind spre echilibru. Experienţa lui în domeniul bancar, financiar a sintetizat-o în lucrarea sa Alchimia banului în care a elaborat aşa numita teorie a reflexivităţii. În Franţa, Germania şi în Marea Britanie a intrat în speculaţii financiare de anvergură (aceste din urmă acţiuni ale miliardarului au dus la colapsul Bank of England, susţin criticii lui Soros). Deseori Soros a fost acuzat că a influenţat prin mijloace ilegale evoluţia pieţelor financiare. În anul 2008, Oficiul de Stat pentru Supravegherea Financiară din Ungaria a amendat o firmă a lui Soros pentru un atac asupra acţiunilor OTP (bancă maghiară creată din fosta Casa Naţională de Economii din ţara vecină, corespondent cu CEC Bank din România). Prin diferite tranzacţii bursiere, speculaţii pe piaţa valutară şi prin fonduri de investiţii Soros a creat un imperiu financiar. În anul 2014 revista Forbes a estimat averea lui Soros la 23 miliarde de dolari, fiind unul dintre cei 29 cei mai bogaţi oameni din lume.

În 1983 a creat Fundaţia Soros, iar mai târziu Institutul pentru o Societate Deschisă. Prin acestea, a alocat sume considerabile pentru diferite acţiuni caritabile (în special pentru dezvoltarea învăţământului şi ajutorarea victimelor unor catastrofe naturale), dar a încurajat şi mişcările civice anticomuniste din Europa de Est. A finanţat activitatea organizaţiei Carta 77 din Cehoslovacia, Solidarnosk din Polonia, a acordat sprijin financiar şi organizatoric pentru aşa numita revoluţie a rozelor din Georgia şi după victoria revoluţiei portocalii şi câştigarea puterii de către Ianukovici în Ucraina, a investit în modernizarea armatei ucrainiene.

În anii ’90, această activitate a lui George Soros era primită cu entuziasm în ţările Europei centrale şi de est, mai ales de către opoziţia partidelor considerate postcomuniste şi care au preluat puterea în aproape toate ţările regiunii după căderea regimurilor comuniste. Este interesant de remarcat că în prezent mulţi foşti bursieri ai Fundaţiei Soros sunt cei mai vehemenţi critici ai miliardarului, de exemplu Viktor Orbán, primul ministru a Ungariei şi practic toată conducerea a partidului său, Fidesz.

Este greu de înţeles,  în ceea ce priveşte personalitatea lui Soros, cum un om care nu prea are scrupule când vine vorba de câştigarea banilor, finanţează aparent cu uşurinţă cu zeci de milioane de dolari dezvoltarea democraţiior în diferite regiuni ale globului. Un posibil răspuns primim chiar de la el. Într-un interviu acordat televiziunii CBS în 1998 – citat de portalul american A 21st Century Wire – Soros aşa s-a autocaracterizat: „sunt un capitalist nemilos, care prin speculaţii bursiere doresc să obţin profituri extra, fără să am în vedere consecinţele sociale ale acestora”. În interviul citat Soros a admis că poate să fi fost implicat în acţiuni financiare imorale, dar a susţinut că în opinia lui considerentele morale nu au ce căuta în afaceri.

Implicarea din ce în ce mai explicită a lui Soros în politică a devenit evidentă cu ocazia campaniei electorale de anul trecut în America. Soros,  nu numai că a fost principalul sponsor al Partidului Democrat (a cheltuit mai mult de 25 de milioane de dolari), dar a participat efectiv la acţiuni electorale (a însoţit-o pe Hillary Clinton în Haiti, unde candidata pentru preşedinţie l-a prezentat pe Soros, ca pe omul care va sprijini financiar cel mai sărac stat din SUA). Canalul de televiziune american Fox, invocând informaţiile scurse prin Wikileaks, susţine că în timpul campaniei electorale au existat raporturi foarte strânse între Soros şi şeful de campanie a lui Hillary Clinton, John Podesta. Nu odată,  miliardarul a sugerat subiecte de campanie, sau modalităţi, cum să fie tratate chestiuni legate de acorduri comerciale, probleme legate de fenomenul migraţiei, sau a făcut propuneri privind componenţa Tribunalului Suprem. Întrucât a devenit un actor important al campaniei democraţilor, Soros a ajuns ţinta criticilor nimicitoare ai susţinătorilor noului preşedinte. Portalui american The Hill chiar l-a acuzat atât pe aceasta cât şi pe Hillary Clinton că împreună comit un genocid împotriva creştinătăţii. Pierderea alegerilor de către Hillary Clinton a fost un eşec şi pentru Soros, asta însă mai mult pe planul imaginii, pentru că potrivit portalului Investopedia din SUA, pieţele au reacţionat bine la victoria lui Trump. Majoritatea acţiunilor au crescut şi Soros – ca cel mai mare investitor pe bursă – a câştigat. Ceea ce a pierdut – consideră analiştii Investopedia este influenţa asupra politicii financiare a noului guvern.