Cine pierde şi cine câştigă la europarlamentare

Astfel, România are repartizate pentru următorul mandat un număr de 32 de europarlamentari. Conform sondajelor recente, favorită certă la câştigarea alegerilor este alianţa PSD-PC-UNPR. O arată, spre exemplu, sondajul CSCI care relevă că 42% dintre români ar vota cu alianța PSD+PC+UNPR, 15% cu PNL, 10% cu PDL, 10% cu PMP, 7% cu UDMR, 4% PP-DD și 12% cu alții. Potrivit unei simulări de distribuire a mandatelor, PSD+PC+UNPR ar obține 16 mandate, PNL—6, PDL și PMP câte 4, iar UDMR—2.

Trendul favorabil alianţei PSD-PC-UNPR este confirmat şi de alte sondaje, printre acestea numărându-se studiile IRES şi INSCOP. Potrivit INSCOP Research, Alianţa PSD-PC-UNPR va obţine la alegerile europrlamentare 40,4%, PNL- 17,6%, PDL- 13,7%, PMP- 9,1%, UDMR-5,1%, Forţa Civică- 4,7% şi PP-DD- 4,1%. Sondajul IRES confirmă rezultatele barometrului de opinie publicat de INSCOP Research. Astfel, conform datelor, PSD ar obţine 41%, PNL-17%, PDL- 14%, PMP- 9%, UDMR- 6%, PP-DD-5% iar Forţa Civică- 3%.

De menţionat în acelaşi context că, potrivit unei simulări realizate de cotidianul "Gândul" în baza unui sondaj recent realizat de CSOP, Alianţa PSD-PC-UNPR ar putea obţine jumătate din cele 32 de locuri care îi revin României în Parlamentul European. Astfel, alianţa PSD-PC-UNPR s-ar situa pe primul loc cu un scor de 36%, PDL ar obţine 17%, iar PNL s-ar clasa abia pe al treilea loc cu 16%, mult sub aşteptările conducerii formaţiunii conduse de Crin Antonescu.

Toate aceste date descriu un tablou favorabil pentru PSD, PC şi UNPR, partide coagulate în cadrul unei alianţe electorale, dar totodată şi o imagine sumbră pentru partidele din zona de dreapta a eşicherului politic. PNL, PDL, PMP, Forţa Civică sau PNTCD sunt departe de a adera la un proiect comun de unificare a dreptei. În fond, se vorbeşte despre un posibil demers comun al partidelor de dreapta după europarlamentare, ipoteză care pare însă neplauzibilă în contextul ambiţiilor mari ale tuturor partidelor şi a neînţelegerilor evidente în a susţine un candidat comun pentru Cotroceni.

Prin urmare, dreapta se pregăteşte de o campanie electorală pentru Parlamentul European în care va pleca din start cu un handicap major, aşa cum este evidenţiat în majoritatea cercetărilor sociologice. Iar adevărata miza a tuturor partidelor dreptei – mai mari sau mai mici – va fi aceea de a limita pagubele. Un rezultat al PNL sub 20% îi problematizează poziţia de prezidenţiabil lui Crin Antonescu. Un scor sub aşteptări al PDL va pune sub semnul întrebării direcţia imprimată de Vasile Blaga formaţiunii democrat-liberale, în timp ce PMP-ul este obligat să se ridice la aşteptările liderului din umbră, Traian Băsescu, misiunea fiind cu atât mai complicată cu cât politicienii din fruntea “popularilor” sunt practic oameni reşapaţi şi prezentaţi într-un nou ambalaj.