Cine va fi noul judecător român la CEDO?

Plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei urmează să se pronunţe marţi asupra persoanei care ar urma să ocupe fotoliul alocat României în cadrul CEDO, după ce toți cei trei candidați propuși au fost audiaţi de către o subcomisie a Adunării.

Rămâne desigur de văzut care va fi verdictul final al Adunării și cine va fi persoana care va îmbrăca roba de judecător la CEDO în numele României. Până la a afla însă rezultatul votului  este de observat că nici de această dată România nu a știut să își promoveze interesele și să îi susțină de o manieră unitară pe cei trei candidați propuși.

Astfel, chiar în ziua în care urmau să aibă loc respectivele audieri, cotidianul România Liberă publica un articol în care unul dintre cei trei candidați, profesorul Florin Streţeanu, era acuzat că ar fi primit nominalizarea pentru CEDO ca răsplată din partea USL pentru că ar fi susținut inadmisibilitatea unei plângeri înaintate către această instituție de victimele mineriadei din 1990.

Desigur, pentru cine cunoaște cât de cât mecanismul în baza căruia s-au făcut cele trei nominalizări pentru ocuparea funcției de judecător la CEDO, acuzația este absurdă și complet nefondată.

Cei trei candidați cu care România s-a prezentat în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au fost selectați printr-o procedură transparentă și obiectivă, în acord cu practicile europene, în care politicul a avut un rol minimal. Astfel, după depunerea candidaturilor, candidații au fost intervievați de o Comisie care a evaluat experienţa profesională a candidaţilor, cunoașterea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi aptitudinea de a face față provocărilor generate de reforma Curţii, de încărcătura acesteia, de relaţia sa cu instanţele naţionale şi cu celelalte instanţe internaţionale. Urmare a deciziei Comisiei, Guvernul a înaintat Parlamentului spre avizare trei propuneri și o rezervă.  În 26 iunie, Comisiile reunite - juridice şi pentru drepturile omului - ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ candidatura Iuliei Motoc pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ceilalţi candidaţi, respectiv Bianca Guţan şi Florin Streteanu şi candidatul de rezervă, Tudor Panţîru, au primit aviz pozitiv.

Înainte ca lista cu candidații României să fie trimisă către APCE, ea a fost analizată de un grup de specialişti din cadrul aceluiaşi for internaţional. La propunerea acestora, candidatura Biancăi Guţan a fost înlocuită cu Tudor Panţîru, restul candidaturilor fiind considerate drept satisfăcătoare de către specialiștii APCE.

Se constată uşor că procedura de nominalizare a fost lăsată aproape exclusiv în sarcina specialiștilor. Guvernul a avut doar un rol organizatoric, în timp ce Parlamentul a emis un aviz pur consultativ, care nu a avut în final nicio înrâurire asupra listei finale cu care România a mers la APCE. De unde se vede că speculațiile de tipul celor pe care le face România Liberă nu au nicio susținere și reprezintă doar o nouă dovadă de pseudo-jurnalism dâmbovițean, combinat cu o totală iresponsabilitate față de interesele României, în raport cu care ar fi fost normal să facem cu toții front comun.