Cine vrea să oprească exploatările gazelor de şist din România?

Beneficiile s-au văzut imediat: preţul la gaze a scăzut de la 448,4 dolari pe mia de metri cubi în 2008 la 121,2 în 2013. Mai mult, un raport al Institutului Global McKinsey arată că până în 2020 gazele de şist ar putea duce la înfiinţarea a 1,7 milioane de locuri de muncă.  De o asemenea dezvoltare ar  putea beneficia şi România dacă ar exploata gaze de şist, însă interesele ca ţara noastră să nu facă acest lucru par a fi mai puternice.

Gazele naturale pe care România le exploatează se vor apropia de sfârşit în 10 ani, iar dependenţa faţă de Rusia va creşte considerabil. Marele avantaj pe care-l avem este că putem să scăpăm de dependenţa faţă de ruşi şi chiar să devenim exportatori dacă vom exploata gaze de şist. Potrivit unui studiu realizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), România are un potenţial ridicat pentru descoperirile de gaze de şist în Carpaţii Orientali, în Platforma Moldovenească, în Depresiunea Bârladului şi în Câmpia Română, cu extinderea sa din Dobrogea de Sud. Administraţia Americană pentru Informaţie în Domeniul Energiei estimează că România are rezerve de gaze de şist de 1.444 miliarde metri cubi, adică pentru următorii 100 de ani.

Visul de a deveni independenţi energetic nu este foarte uşor de atins, cu toate că guvernul s-a arătat dispus să meargă pe această linie, iar investitori s-ar găsi. Ţara noastră se confruntă cu o opoziţie puternică în rândul unei mici, dar vocale părţi a populaţiei. Preşedintele Business Roundtable (BRT) John Engler spunea că n-ar fi surpriză ca în spatele protestelor anti gazele de şist să fie Rusia: „unii nu acceptă concurenţa din alte surse. Poate fi ridicată şi această problemă. Nu cred că ar fi o surpriză să aflăm că protestul poate fi finanţat de Rusia, care are interese legate de resursele din România. Nu ştiu dacă oamenii au fost plătiţi sau nu de către cineva. Dar informaţiile de la care au pornit nu sunt întotdeauna fundamentate pe date ştiinţifice”.

Într-adevăr, putem propune multe scenarii, însă lipsa de informare şi indiferenţa pot contribui la această opoziţie. Mesajul că exploatarea gazelor de şist prin fracturare hudraulică va contamina apa prinde foarte uşor la cei care nu au acces la surse de informaţii relevante. Dacă ar şti că mai multe studii realizate în SUA de către diferite instituţii de prestigiu au dezamorsat astfel de mesaje, cu siguranţă cetăţenii ar fi mai deschişi. De exemplu, potrivit unui studiu al Departamentul de Energie pentru agenția de presă Associated Press dat publicitatii pe 19 iulie 2013, exploatarea zăcămintelor de gaze naturale prin metoda fracturării hidraulice nu contaminează apele subterane. De asemenea, Agenția de Protecție a Mediului din SUA a efectuat mai multe studii pentru a verifica daca metoda fracturării hidraulice polueaza apele din subteran, insa dupa doi ani de cercetari, in iunie 2013, s-a ajuns la concluzia că nu există nicio dovadă care să confirme acestă ipoteză.

Toate aceste dovezi ştiinţifice sunt cunoscute de către autorităţi, care doresc să afle, în primul rând, dacă avem sau nu gaze de şist. Acest lucru se poate face numai prin explorări, metodă ce nu utilizează fracturarea hidraulică şi care nu prezintă pericol pentru mediu. Cu toate că această informaţie a fost puternic mediatizată şi confirmată de experţii din domeniu, o încercare a firmei americane Chevron de a vedea dacă avem sau nu gaze de şist în comuna Pungeşti din judeţul Vaslui s-a trasnformat într-un eşec din cauza opoziţiei comunităţii locale. Firma a decis să suspende activităţile în zonă şi să înceapă o campanie de informare, iar Guvernul şi-a arătat disponibilitatea de a informa cetăţenii cu privire la acest fenomen. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat de curând că „ar putea să vină venituri din pâmânt, dar nu le lasă oamenii din Pungeşti. Cei 200 de oameni nu lasă pe ceilalţi 20 de milioane să ne dezvoltăm”.

Atitudinea Guvernului pe gazele de şist este de apreciat pentru că România are nevoie ca de aer să devină independentă energetic.