Cioloş: Planul Naţional de Control al Cancerului ar putea fi adoptat prin HG, până în iunie
Planul Naţional Multianual Integrat de Control al Cancerului 2016-2020 (PNCC) ar putea fi adoptat printr-o hotărâre de guvern, până în luna iunie, a anunţat miercuri premierul Dacian Cioloş, într-un mesaj video transmis participanţilor la evenimentul de lansare a PNCC.
"Planul Naţional Multianual Integrat de Control al Cancerului este o restanţă pe care trebuia să o rezolvăm de ceva vreme. Mă bucur că prin mobilizarea din această ultimă perioadă de la Ministerul Sănătăţii suntem astăzi în măsură să vă propunem în discuţie, în dezbatere, acest plan naţional multianual integrat. Doresc să mulţumesc celor care au contribuit la elaborarea lui şi să vă asigur că în cel mai scurt timp, cred că până în luna iunie, vom fi în măsură să adoptăm acest plan prin hotărâre de guvern", a spus prim-ministrul.
El a subliniat că implementarea planului presupune o implicare mai largă, care nu poate fi limitată la nivelul Ministerului Sănătăţii.
"Avem nevoie de toate resursele umane, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul autorităţilor locale, de mediul universitar, de domeniul cercetării, de sindicatele din acest domeniu pentru ca acest program să fie o reuşită. Sperăm să fie o reuşită cu atât mai mult cu cât se înscrie într-un proces mai larg european, beneficiază şi de un program european de luptă împotriva cancerului finanţat de Comisia Europeană", a subliniat premierul.
El a adăugat că Guvernul doreşte ca până în toamnă să fie realizată o cartografiere a întregii infrastructuri de sănătate din România, acesta fiind un angajament asumat faţă de Comisia Europeană. Potrivit lui Cioloş, o astfel de cartografiere va fi foarte utilă pentru o imagine de ansamblu şi o concentrare a resurselor financiare acolo unde sunt necesare în anul care urmează.
Dacian Cioloş a reamintit că Guvernul şi-a asumat angajamentul de a începe construcţia celor trei spitale regionale finanţate prin fonduri europene, două dintre ele fiind plasate în zone cu risc mare de sărăcie, în nord-estul ţării (la Iaşi) şi în sud-vestul României (la Craiova). Pe de altă parte, el a remarcat că şi în regiunea din care face parte Cluj Napoca există un potenţial de sărăcie ridicat şi aşteptări mari în ceea ce priveşte infrastructura medicală.
Premierul a vorbit despre importanţa unei schimbări de paradigmă în România, astfel încât în centrul atenţiei să se afle pacientul cu grijile şi problemele sale. De asemenea, sunt necesare concentrarea energiei şi resurselor asupra politicii de prevenţie, precum şi asigurarea unor condiţii decente de muncă celor care lucrează în domeniul sanitar, a punctat el.