CNS: Administraţiile din secuime să boicoteze legea arborării steagurilor proprii, dacă va fi votată

Preşedintele CNS, Izsak Balazs, a făcut, vineri, un apel public către administraţiile publice locale din secuime şi către secui, în legătură cu iniţiativa legislativă a PSD care reglementează aprobarea, arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, ca simbol local, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Izsak Balazs consideră că prin acest proiect de lege se doreşte, de fapt, limitarea dreptului de a folosi liber steagul secuiesc, având în vedere că dacă Parlamentul ar adopta proiectul, unităţile administrativ-teritoriale vor putea arbora doar steagurile proprii pe sedii şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene.

Preşedintele CNS a spus că în ultimii ani atacurile prefecţilor împotriva steagului secuiesc nu au avut succes întrucât nu a existat o lege care să interzică arborarea acestui simbol, iar acum autorităţile române vor să schimbe acest lucru.

În consecinţă, CNS cere ca nicio administraţie locală din secuime să nu accepte acest proiect de lege şi, în cazul în care va fi adoptată de Parlament, atunci să boicoteze "prin neaprobarea unui steag propriu".

De asemenea, Izsak consideră drept răspuns la proiectul de lege al PSD, că trebuie iniţiată o mişcare în apărarea simbolurilor secuieşti, în sensul ca stema "Ţinutului Secuiesc" să fie purtată pe haine, telefoane mobile, maşini, iar steagul secuiesc să fie arborat pe instituţiile publice, case particulare şi în curţile localnicilor din zonă.

Un grup de 42 deputaţi PSD, printre care Victor Ponta şi Liviu Dragnea, au iniţiat o propunere legislativă care reglementează aprobarea, arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ teritoriale a steagurilor proprii, ca simbol local.

Proiectul, depus în 14 aprilie, prevede că unităţile administrativ-teritoriale pot supune aprobării guvernului steaguri proprii, în baza hotărârii autorităţii deliberative. Forma şi dimensiunea steagurilor proprii vor fi cele stabilite pentru drapelul României, culoarea şi însemnele distinctive ale acestora nu vor putea aduce atingere simbolurilor naţionale şi nu pot conţine simboluri naţionale ale altor state.

Pe aceste steaguri vor putea fi reproduse şi stemele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi denumirile acestora. În localităţile unde populaţia minorităţilor naţionale depăşeşte 20%, pe aceste steaguri poate fi menţionată denumirea unităţii administrative şi în limba minorităţii respective, dar va avea aceeaşi mărime a literelor, caracterelor şi culorilor ca şi denumirea oficială în limba română şi va fi amplasată sub aceasta din urmă.

Proiectul mai stabileşte că modelul de steag va fi supus dezbaterii publice şi consultării locuitorilor, iar Ministerul Dezvoltării, cu avizul Comisiei naţionale, va elabora proiectul de hotărâre şi îl va supune aprobării guvernului.

Unităţile administrativ-teritoriale vor arbora steagurile proprii numai la sediile unităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, la acelaşi nivel.

Steagurile proprii vor putea fi folosite şi cu prilejul unor manifestări de interes local, acţiuni protocolare sau festive, dar nu vor depăşi ca număr şi dimensiune drapelele României şi Uniunii Europene.

Municipiile, oraşele şi comunele vor putea arbora şi steaguri ale judeţelor respective, împreună cu steagurile proprii. Drapelele şi steagurile proprii ale judeţelor vor încadra cele două steme, stema României şi cea proprie a unităţii administrativ teritoriale, în toate cazurile stema României fiind aşezată în stânga.

Proiectul conţine şi sancţiuni, astfel că nerespectarea prevederilor va constitui contravenţie şi se va sancţiona cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei şi cu confiscarea steagului care nu respectă aceste prevederi.

Proiectul va fi discutat mai întâi de Senat, Camera Deputaţilor fiind decizională.