Coaliţia PSD-ALDE, artificiu legislativ fără precedent, în timpul verii, când Parlamentul nu lucrează: Sesiune extraordinară

PSD şi ALDE pun în aplicare, astfel, un artificiu legislativ fără precedent, în sensul că modifică o serie de legi prin OUG, în timpul verii, când Parlamentul nu lucrează, în condiţiile în care delegarea legislativă prevăzută de Constituţie şi pusă în act de legea de abilitare nu prevede această posibilitate.

Pentru a eluda acest aspect, PSD şi ALDE aveau nevoie ca Parlamentul să lucreze în momentul în care Guvernul va adopta aceste OUG, ceea ce se va şi întâmpla, nefiind însă necesar ca Legislativul să aibă cvorum de lucru pentru plen, ci doar să să afle în activitate.

În acest sens, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a solicitat încă de sâmbătă convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare în perioada 2-4 august.

Sesiunea extraordinară se va suprapune, astfel, cu şedinţa de Guvern din această săptămână, de miercuri şi/sau joi, astfel încât Executivul să poată adopta, în această perioadă de vacanţă parlamentară, OUG. Cele mai importante OUG pe care Executivul vrea să le adopte privesc preluarea Elcen de către Primăria Capitalei şi modificarea Legii pensiilor speciale.

Convocarea unei sesiuni extraordinare a fost solicitată săptămâna trecută chiar de către premierul Mihai Tudose, care a ridicat această chestiune în şedinţa BPN a PSD, el arătând că Guvernul nu este abilitat să adopte OUG pe perioada vacanţei parlamentare.

”Este posibil să avem o sesiune extraordinară, pe baza unei sesiuni extraordinare să avem şi noi o şedinţă de Guvern suprapusă pentru a rezolva situaţia Elcen. Trebuie lege pentru aşa ceva, ordonanţă de urgenţă şi nu avem abilitarea pentru aşa ceva”, a declarat premierul Mihai Tudose.

Tot săptămâna trecută, secretarul general al PSD, Mihai Neacşu, a spus că este suficientă o singură şedinţă de Guvern pentru a adopta această OUG şi că în aceeaşi zi va avea loc şi sesiunea extraordinară. Neacşu a admis, totodată, că este improbabil ca în timpul sesiunii extraordinare să existe şi cvorum pentru şedinţa de plen.

Neacşu a spus la începutul săptămânii trecute că a vorbit cu premierul Tudose şi că acesta i-a transmis că la acel moment nu are în vedere şi altă OUG de adoptat în şedinţa de Guvern decât cea referitoare la Elcen.

Lucrurile s-au precipitat însă la sfârştiul săptămânii, când au apărut informaţii pe surse privind plafonarea pensiilor speciale, acestea fiind ulterior confirmate de ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, şi ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu. Adoptarea şi altor OUG, cu impact social, în afara celei privind Elcen, aşa s-a anunţat iniţial, a devoalat strategia coaliţiei de guvernare privind convocarea sesiunii extraordinare, în paralel cu şedinţa de Guvern.

Lia Olguţa Vasilescu a anunţat, astfel, duminică seara, că Guvernul va adopta o OUG privind pensile speciale, precizând că acestea nu vor mai creşte în funcţie de creşterea veniturilor celor aflaţi în activitate.

Pensiile speciale, care în acest moment sunt indexate în funcţie de salariile celor aflaţi în activitate, vor fi ajustate doar cu rata inflaţiei, potrivit OUG pe care Guvernul intenţionează să o adopte în această săptămână.

"Avem de gând să dăm o ordonanţă (...) Prin aceasta ordonanţă, noi ne-am stabilit câteva principii. În primul rând, nu scădem nicio pensie aflată în plată . Pentru a nu se spune că nu a existat predictibilitate, că ne-am bătut joc de oameni, ne-am hotărât ca termenul de intrare în vigoare să fie undeva la 15 septembrie. Adică cei care vor să iasă, vor putea să o facă de mâine până la 15 septembrie. Trebuie să ştie că nu li se mai actualizează pensiile în funcţie de salariile celor care sunt în activitate, ci li se indexează. E un principiu mult mai corect", a declarat Lia Olguţa Vasilescu la Antena 3.

Ministrul a explicat că măsura vizează pensiile foarte mari, precizând că "se întâmplă ca în perioada în care sunt în ultimii ani de activitate să aibă tot felul de salarii de merit şi toate acestea se pun în plată la pensie".

"Foarte mulţi dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece la o vârsta foarte mică la pensie. Se întâmplă chiar şi la 40 de ani pentru că aşa cum arată legislaţia la ora actuală poţi ieşi cu o pensie de 120 % faţa de salariu după care se actualizează pensia respectivă în funcţie de creşterile salariale. Se ia 85% din brut la care se adaugă sporurile şi ies cu mai mult decât are netul la pensie . Dacă anul viitor vom creşte salariile cu 25% şi le vom creşte fără dubii, în 2019 vor fi iarăşi creşteri de 25 % , li se actualizează pensiile cu 25% sau cu cât cresc salariile celor care sunt în activitate", a mai spus ministrul Muncii, care a precizat că ideea corecţiilor a venit după apariţia legii salarizării.

Olguţa Vasilescu a anunţat că tot în şedinţa de miercuri a Guvernul va fi adoptată şi o altă OUG, privind reglementări în zona angajaţilor cu dizabilităţi.

Pe de altă parte, Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a anunţat că indemnizaţiile pentru creşterea copilului vor fi plafonate la 1800 de euro, ea menţionând că în maximum două săptămâni va fi finalizat un proiect de OUG în acest sens.

„Vom intra cu celeritate şi în aceste indemnizaţii. Rândul trecut a apărut această poveste când noi nu eram pregătişi cu legea, lucram la Legea salarizării, dar în acest moment s-au lucrat deja toate variantele. Am ajuns pe varianta finală în sensul că vom plafona indemnizaţia la maximum cât este în Europa la ora actuală, adică 1800 euro, cât are Germania. Peste 1800 de euro nu mai poate să ia nimeni”, a spus Olguţa Vasilescu, la Antena 3.

Ministrul Apărării, Adrian Ţuţuianu, a declarat, tot duminică seara, că există magistraţi, inclusiv magistraţi militari, care au pensii de 30-35.000 lei, el arătând că acest lucru nu e normal şi că se vor face corecţii, dar că algoritmul de calcul al pensiilor militare va fi păstrat.

„Există o analiză privind situaţia unor pensii care depăşesc nişte lucruri care sunt normale. Ca să putem să dăm un exemplu, există magistraţi, inclusiv magistraţi militari, care au pensii de la 30-35.000 lei pe lună. (...) Vreau să reitez încă o dată câteva situaţii care nu pot continua aşa: pensii de 30-35.000 lei pe lună. Algortimul de calcul de astăzi permite ieşirea la pensie cu un venit mai mare decât salariul celui care lucrează. Nu cred că este o normalitate acest lucru. Sunt lucruri care trebuiesc clarificate”, a spus Ţuţuianu la România Tv.

El a declarat că sunt şi situaţii care nu sunt normale şi a dat ca exemplu primele 100 de pensii din MApN, care se situează între 15.000 lei şi 35.000 lei.

„Cele mai mari pensii sunt ale magistraţilor militari, 35.000 de lei este pensia unui magistrat militar. Vom face corecţiile necesare la aceste situaţii care nu sunt normale”, a spus Ţuţuianu.

El a mai arătat că va participa luni la şedinta coaliţiei unde se va discuta despre pensiile militare.

„Sigur. Probabilitatea de a se discuta este maximă, pentru că trebuie să avem un răspuns la ceea ce se vehiculează azi în spaţiul public. Voi informa şi prim-ministrul şi conducerea coaliţiei despre situaţia existentă în sistemul de apărare naţională şi vom discuta, probabil, şi pe aceste principii şi vom stabili şi un calendar”, a mai spus Ţuţuianu.

Pe de altă parte, liderii coaliţiei de guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, vor decide, luni, dacă îşi vor exercita prerogativele de preşedinţi ai celor două Camere pentru a sesiza CCR în privinţa unui conflict juridic de natura constituţională între Parlament şi ministerul Public.

Decizia politică de a sesiza CCR, în baza prerogativelor ce le revin, ca preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, are la bază propunerea avansată în acest sens de Comisia parlamentară de anchetă a alegerilor din 2009, care a acuzat faptul că refuzul Parchetului de a transmite comisiei documentele din Dosarul „Sufrageria lui Oprea” încalcă legislaţia penală şi Constituţia.

Potrivit Constituţiei, CCR soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a prim-ministrului sau a preşedintelui CSM.