Codul de procedură penală a trecut de Senat. Prevederea care i s-ar aplica lui Dragnea rămâne

Concret, în urma unui amendament care prevede că procesul se rejudecă dacă unul dintre judecători nu a semnat decizia de condamnare, USR a anunțat că este posibil ca dosarul ”Referendumul”, al lui Liviu Dragnea să se rejudece, dacă prevederea s-ar aplica retroactiv. Proiectul mai prevede că denunțurile mai pot fi făcute în maximum 6 luni de la constatarea faptei, iar procurorul poate fi tras la răspundere dacă dispune condamnarea, iar apoi, inculpatul este achitat de judecător. Raportul Comisiei Iordache are 286 de pagini și poate fi consultat în galeria articolului.

Codul de Procedură Penală a fost votat de Senat, cu 74 de voturi ”pentru” și 28 impotrivă. Votul din Senat vine după ce săptămâna trecută Comisia Iordache a dat vot pe propunerile controversate din Codul de Procedură Penală. Astfel, a fost adoptat un amendament prin care autoritățile publice nu se mai pot referi la inculpați ca fiind deja condamnați, dar și un amendament prin care dosarul ”Referendumul” al lui Liviu Dragnea ar putea fi redeschis, potrivit USR, întrucât Livia Stanciu, unul dintre judecători, nu a semnat hotărârea de condamnare. Totodată, s-a înlocuit sintagma ”suspiciune rezonabilă” cu probe sau ”indicii temeinice”. Pe de altă parte, s-a adoptat și amendamentul prin se poate aface apel la un dosar în care s-a dispus achitarea în primă instanță doar dacă există probe noi sau probe readministrate. Totodată, prin alte amendamente, și arestarea preventivă va fi dispusă mai greu de judecător.

Dintre amendamentele respinse a fost susținut unul singur în Senat, de către un deputat UDMR, dar a fost respins.

În ședință a avut loc un moment tensionat, după ce Claudiu Manda a spus, de la tribuna Senatului, către Alina Gorghiu: ”Eu îmi aduc aminte că doamna Gorghiu făcea parte dintr-un doar penal, alături de domul Șova. Domnul Șova are dosar penal, doamna Gorghiu nu are”.

Alina Gorghiu a cerut drept la replică și l-a taxat dur pe Manda: ”Domnule Manda, cand mai aveti  remarci sexiste fata de alte colege de la USR, sau fata de mine, va rog sa coborati, sa ducem o polemică. Va rog să aduceți probe pentru ce ați spus, dacă nu, îmi rezerv dreptul de a vă da în judecată”.

Ședința Senatului a început cu întârziere, iar prima dată s-a dezbătut amendamentele respinse. Au fost intervenții din partea Ministrului Justiției, PSD, și PNL. Alina Gorghiu a transmis PSD: ”Nu vă încearcă niciun sentiment de jenă când știți că legiferați doar pentru o singură persoană?”.

Care sunt cele mai controversate modificări votate în Comisia Iordache, la Codul de Procedură Penală

Realitatea.net a redat cele mai importante modificări din comisie, pe fiecare articol dezbătut, în ședința în care Comisia Iordache a dat vot final pe Codul de Procedură Penală. La final, comisia a votat raportul pentru Codul de Procedură Penală. Au fost 15 voturi ”pentru” și 3 ”împotrivă”.

În continuare, sunt redacte cele mai importante 18 amendamente care au fost votate în comisie, fiind numerotate de la 1 la 18.

1. Comisia Iordache a votat o prevedere care i s-ar aplica lui Liviu Dragnea. Concret, a fost adoptat un amendament care precizează că un caz este revizuit, dacă hotărârea de condamnare nu este semnată de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei. Concret, Dragnea ar beneficia de revizuirea dosarului Referendumul, dacă modificarea s-ar aplica și retroactiv.

2. A fost adoptat un amendament prin care o instanță de apel nu poate desființa o soluție de achitare decât dacă sunt readministrate probe sau introduse probe noi.

3. A fost adoptat un amendament prin care dosarul se clasează, dacă în termen de un an, dacă urmărirea penală pentru faptă nu trece la urmărire penală pe numele unei persoane.

4. A mai fost adoptat un amendament prin denunțul poate fi făcut, pentru a beneficia de de reducerea limitei de pedeapsă, la într-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunoştinţă de săvârşirea infracţiunii:

5. A mai fost adoptat un amendament prin care măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale, sau de către instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza, în cursul judecăţii, numai dacă din probe rezultă probe sau indicii temeinice că inculpatul a săvârşit o infracţiune.

6. A mai fost adoptat un amendament la articolul 249, privind Condiţiile generale de luare a măsurilor asigurătorii.

7. A mai fost adoptat un amendament la articolul 143 care prevede că convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate,  care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală. Totodată, amendamentul mai vizează că în cazul în care pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indicii săvârșirii și ai altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni.

8. La articolul 139, alineat 3, a mai fost introdus un alineat prin care camerele de supraveghere rămân probe în dosare. Amendamentul ii aparține lui Marton Arpad.

”Înregistrările de pe camerele de supraveghere precum și cele realizate în locuri publice se pot constitui mijloace de probă”.

9. Anterior,  mai fost adoptat un amendament la același articol 139 prin care înregistrările efectuate  de părţi și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă:

10. A mai fost adoptat un amendament al lui Cătălin Rădulescu, modificat și însușit de Ministerul Justiției, pentru protejarea martorului amenințat:

Articolul 125 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 125 Martorul ameninţat

În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.

11.  A fost adoptat un amendament prin care audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore, din 24:

12.  A mai fost adoptat un amedament care este în favoarea etniilor, atunci când vine vorba de drepturile persoanei vătămate:

La articolul 81, alineatul (1), litera g2) se modifică și va avea următorul cuprins:

g2) dreptul de a i se comunica traducerea într-o limbă pe care o înţelege a oricărei soluţii de netrimitere în judecată, atunci când nu înţelege limba română, în cazul persoanelor care aparțin unei minorități naționale comunicarea se realizează în limba maternă. (Márton Árpád, deputat UDMR)

13. A fost adoptat un amendament care stabilește definiția suspectului. Propunerea era a Ministerului Justiției:

”Persoana cu privire la care din probele sau indiciile temeinice existente în cauză, rezultă că a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală se numește suspect”. Ministerul Justiției

14. A fost adoptat un amendament prin care ICCJ judecă și infracțiunile săvarșite de chestori, de generali, mareşali şi amirali.”

15. Ministerul Justiției a propus un amendament la  articolul 15, prin care ”suspiciuni rezonabile” a fost inlocuit cu ”indicii temeinice”, care a fost adoptat:

16. A mai fost adoptat un amendament. Alineatul (5) al articolului 10 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(5) Organele judiciare au obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi efectivă a dreptului la apărare de către părţi şi subiecţii procesuali principali în tot cursul procesului penal cu respectarea principiului egalităţii de arme."

17.  A mai fost adoptat un amendament la articolul 4 care prevede, la alineatul 7, că organele judiciare trebuie să comunice și soluțiile de achitare, dacă au dat informații despre începerea urmării penale:

18. În deschiderea ședinței a fost adoptat un amendament prin care este interzis autorităților publice să se refere la inculpați ca și cum ar fi condamnați.