Codul de procedură penală, modificat. Judecătorul, incompatibil, dacă există suspiciuni rezonabile
Codul de procedură penală intră din nou în Comisia Iordache, la ora 12.00, după ce miercuri a trecut de Senat, cu tot cu prevederea controversată ce i s-ar aplica lui Liviu Dragnea.
Procedural, după ce Comisia Iordache va da din nou raport pe modificări, proiectul merge tot astăzi, în plen, la dezbateri, iar apoi, miercuri, la vot final. Camera Deputaților este for decizional la acest proiect. Totodată, comisia va lucra și pe legea organizării judiciare, pe care Klaus Iohannis a retrimis-o vineri în Parlament, pentru reexamninare. În galeria articolului se găsește și draftul pe care va lucra comisia.
Realitatea.net redă cele mai importante modificări din Comisia Iordache. Ședința a început cu o ușoară întârziere, după ora 12.00.
Comisia Iordache a mai renunțat la un amendament care prevedea, la articolul 83, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1) cu următorul cuprins, prin care se stabilea că înștiințarea urmăririi penale se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Iată forma la care au renunțat:
„b1) dreptul de a fi încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces- verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului.”
În schimb, rămâne această formă a articolului 83:
Art. 83: Drepturile inculpatului
În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:
a) dreptul de a nu da nicio declaraţie pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenţia că dacă refuză să dea declaraţii nu va suferi nicio consecinţă defavorabilă, iar dacă va da declaraţii acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;
a1) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat şi încadrarea juridică a acesteia;
b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
În comisie a fost adoptat un amendament la articolul care stabilește condițiile în care un judecător poate fi declarat incompatibil. Astfel, suprinzător, PSD a preferat să renunțe la forma modificată prin care un judecător poate fi declarat incompatibil dacă există indicii temeinice, și s-a întors la forma inițială, cu suspiciuni rezonabilă. Iată forma:
Articolul 64:
Incompatibilitatea judecătorului:
1. Judecătorul este incompatibil dacă
f)există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată
A fost adoptat un amendament la articolul 10, privind Dreptul la apărare. Concret, a fost înlocuită sintagma coroborarea faptelor, cu coroborarea probelor:
La articolul 10, dupăalineatul(4)se introduce un nou alineat, (41) cu următorul cuprins:
"(41) Exercitarea dreptului de a nu da nicio declaraţie nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanţă personală care să justifice convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşire infracţiunii pentru care este cercetată și nu poate fi utilizată la coroborarea probelor .” (PSD și UDMR)
Care a fost parcusul Codului de procedură penală, în Senat
Codul de Procedură Penală a fost votat miercuri în Senat, după ce săptămâna trecută, Comisia Iordache a dat raport final, care cuprinde și o prevedere cu dedicație pentru Liviu Dragnea. Concret, în urma unui amendament care prevede că procesul se rejudecă dacă unul dintre judecători nu a semnat decizia de condamnare, USR a anunțat că este posibil ca dosarul ”Referendumul”, al lui Liviu Dragnea să se rejudece, dacă prevederea s-ar aplica retroactiv.
Proiectul mai prevede că denunțurile mai pot fi făcute în maximum 6 luni de la constatarea faptei, iar procurorul poate fi tras la răspundere dacă dispune condamnarea, iar apoi, inculpatul este achitat de judecător.
Codul de Procedură Penală mai prevede, în forma adoptată de Senat, că autoritățile publice nu se mai pot referi la inculpați ca fiind deja condamnați. Totodată, s-a înlocuit sintagma ”suspiciune rezonabilă” cu probe sau ”indicii temeinice”. Pe de altă parte, s-a adoptat și amendamentul prin se poate aface apel la un dosar în care s-a dispus achitarea în primă instanță doar dacă există probe noi sau probe readministrate. Totodată, prin alte amendamente, și arestarea preventivă va fi dispusă mai greu de judecător.